Referendumul justiţie, la CCR. Decizie privind validarea şi contestaţiile

Mihai Ciobanu / 26 iun 2019 / 18:14 Salveaza PDF Comentarii
rezultate alegeri europarlamentare 2019
Descriere foto: rezultate alegeri europarlamentare 2019

Curtea Constituțională va dezbate, joi, dosarul de validare a rezultatelor referendumului pe justiţie, inițiat de președintele Klaus Iohannis precum și pe marginea a cinci contestații referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului.

Printr-una dintre contestații este solicitată anularea decretului 420 din 25 aprilie 2019, semnat de preşedintele Klaus Iohannis, pentru organizarea referendumului din 26 mai. Totodată, cererea este şi de a infirma rezultatele referendumului naţional. Surse din CCR au declarat, pentru Mediafax, că cetăţeanul care a depus contestaţia pentru infirmarea referendumului reclamă neconstituţionalitatea întrebărilor, însă Curtea va verifica dacă sunt îndeplinite condiţiile şi criteriile de validare ale referendumului.

Pe 12 iunie, judecătorii Curții a decis să amâne discuția asupra rezultatele referendumului pe justiţie, care a avut loc pe 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. În schimb, pe 14 iunie, preşedintele Curţii Constituţionale Valer Dorneanu a transmis o solicitare către BEC în care a cerut lămuriri referitoare la listele pentru referendumul din 26 mai. Dorneanu a întrebat, printre altele, de ce numărul votanţilor nu a fost identic la cele două întrebări.

Ce răspuns a dat BEC

 

BEC i-a răspuns preşedintelui CCR, precizând că numărul diferit de alegători la cele două întrebări de la referendum se datorează unei erori generate de formularea ambiguă a Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. „Precizăm că, în absenţa unei atribuţii legale cu acest obiect stabilite în sarcina sa, Biroul Electoral Central nu putea dispune corectarea acestei erori, în condiţiile în care legiutorul nu a introdus, la acest punct din procesul verbal de centralizare, o cheie de control care să împiedice o astfel de înscriere eronată.

În condiţiile în care singura cheie legală, în cazul referendumului, este cea de la nota la anexele 2-4 din Lgea 3/2000, aşa cum au fost ele modificate prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 29/2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative în materie electorală, precum şi pentru unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a referendumului din 26 mai 2019, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale 143/2019, Biroul Electoral Central nu poate cenzura procesele verbale întocmite de birourile electorale inferioare, întrucât atribuţia sa legală, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 3/2000 cu modificăril şi completările ulterioare, este aceea de a centraliza toate procesele verbale întocmite la referendum.

În opinia noastră, numărul corct car trebuia înscris la punctul 1 din procesul verbal privind rezultatele referendumului este numărul total al alegătorilor din lisa electorală permanentă pe care fiecare biroul electoral al secţiei de votare l-a primit în format tipărit”, arată Biroul Electoral Central, în răspunsul către CCR, obținut de MEDIAFAX.

BEC mai spune că unele diferenţe de cifre ale alegătorilor care au răspuns la întrebările la referendum au avut drept cauză greşeala unora dintre Birourile Electorale Judeţene în înscrierea pe liste, respectiv BEJ Constanţa, Neamţ şi Vâlcea.

Care sunt datele centralizate de BEC

 

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiţie, din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24