€ 5.2364 →
|
$ 4.4493 →
|
Rol ilustrativ/ Sursa foto: Agerpres
Tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze, pe fondul confruntărilor și al mișcărilor diplomatice intense. Urmărește mai jos LIVE TEXT cu cele mai importante evoluții ale conflictului.
Armata americană a anunţat miercuri că a împiedicat nouă nave să părăsească porturile iraniene în primele 48 de ore ale blocadei maritime impuse Iranului la ordinul preşedintelui american Donald Trump, transmite AFP.
După eşecul negocierilor directe dintre SUA şi Iran desfăşurate în weekend la Islamabad, Trump a anunţat impunerea unei blocade navale împotriva Iranului, care a intrat în vigoare luni, deşi cel puţin două nave plecate din porturi iraniene au reuşit să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, conform datelor de monitorizare a traficului maritim.
Totuşi, de când a fost impusă luni blocada, "nouă nave s-au conformat ordinelor forţelor americane de a se întoarce într-un port sau o zonă de coastă iraniană", a afirmat miercuri Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-un comunicat pe reţeaua socială X. "Nicio navă nu a reuşit să treacă de forţele americane", a insistat acelaşi comandament.
Unii dintre cei mai apreciați colaboratori ai președintelui SUA din Pakistan se află în prezent în Iran, ca parte a delegației conduse de mareșalul Asim Munir, depunând eforturi intense în acest sens.
Delegația transmite un mesaj de la Washington către Ministerul iranian de Externe, iar acesta a fost deja primit. În același timp, lucrează activ la coordonarea următoarei runde de negocieri, care ar urma să aibă loc la Islamabad.
Premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif - același care l-a nominalizat pe Trump la Premiul Nobel pentru Pace - efectuează un turneu în regiune, în țări precum Arabia Saudită, Qatar și Turcia.
Urgența este determinată de expirarea armistițiului pe 22 aprilie, iar oficialii pakistanezi speră să obțină prelungirea acestuia. Sharif va încerca să convingă partenerii regionali să își folosească influența pentru a determina SUA să participe la noi negocieri cu Iranul și să evite orice escaladare diplomatică.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a publicat pe canalul său de Telegram imagini cu întâlnirea sa cu delegația pakistaneză la Teheran, sugerând că discuțiile sunt în curs.
Araghchi a primit delegația condusă de șeful armatei, Asim Munir, în contextul în care Pakistanul încearcă să impulsioneze o nouă rundă de negocieri între Iran și SUA.
Miniştrii de finanţe din 11 ţări, între care Regatul Unit, Japonia şi Australia, au făcut apel miercuri la un răspuns economic "coordonat, responsabil şi proactiv" la războiul din Orientul Mijlociu, având în vedere riscurile "cu privire la creşterea economică, inflaţie şi pieţe", relatează AFP şi Reuters.
Ţările semnatare, care includ şi Suedia, Olanda, Finlanda, Spania, Norvegia, Irlanda, Polonia şi Noua Zeelandă, au salutat într-o declaraţie un armistiţiu "crucial pentru protejarea populaţiilor civile şi securitatea regiunii", solicitând totodată "o soluţionare negociată rapidă şi durabilă a conflictului", precum şi "reluarea tranzitului liber şi sigur prin strâmtoarea Ormuz".
O reluare sau escaladare a luptelor ar reprezenta riscuri suplimentare serioase pentru securitatea energetică globală, lanţurile de aprovizionare şi stabilitatea economică şi financiară, subliniază statele semnatare.
Acestea solicită de asemenea "FMI şi Băncii Mondiale să ofere în mod coordonat sprijin de urgenţă ţărilor aflate în nevoie, adaptat la situaţia fiecărei ţări şi utilizând întreaga gamă şi flexibilitate a instrumentelor lor".
Ţările semnatare se angajează să se asigure că "orice răspuns la nivel naţional este responsabil din punct de vedere fiscal" şi să evite măsurile protecţioniste şi îşi afirmă angajamentul de a "accelera diversificarea energetică pe termen lung, în special prin tranziţia către energie curată şi o eficienţă energetică îmbunătăţită".
"Nu este războiul nostru, dar duce la creşterea costurilor pentru familiile şi întreprinderile britanice. Prioritatea mea este securitatea economică", a subliniat într-un comunicat separat ministrul britanic de finanţe, Rachel Reeves, aflată la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI.
Marţi, ea a denunţat "nebunia" americană de a se angaja într-un război "fără un plan clar de ieşire" în Orientul Mijlociu, care afectează acum "familii din întreaga lume"; la rândul său, premierul britanic Keir Starmer a asigurat miercuri că nu va ceda presiunii din partea preşedintelui american Donald Trump de a se alătura războiului.
Aflat de asemenea la Washington, ministrul german de finanţe, Lars Klingbeil, a admis că, deşi Germania nu este implicată în războiul din Iran, resimte direct impactul economic al acestuia.
Întrebat despre previziunile guvernului său ce urmează a fi prezentate săptămâna viitoare, Klingbeil a menţionat că acestea sunt în curs de pregătire şi nu poate comenta pe marginea lor, a consemnat Reuters.
"Dar ceea ce putem vedea deja acum este că acest război ne dăunează şi nouă, în Germania, în ce priveşte creşterea economică", a afirmat el, criticând războiul din Orientul Mijlociu şi pledând pentru diplomaţie.
"Nu sunt convins că un conflict în întreaga regiune este calea corectă", a atenţionat Klingbeil, exprimându-şi speranţa ca demersurile diplomatice să ducă la o soluţie de pace durabilă şi viabilă în Orientul Mijlociu.
Trump a afirmat că Republica Poplară China și SUA colaborează și că Beijingul este mulțumit de decizia sa de a deschide Strâmtoarea Hormuz.
„China este foarte fericită că deschid permanent Strâmtoarea Hormuz. Fac acest lucru și pentru ei - dar și pentru întreaga lume. O astfel de situație nu se va mai repeta niciodată”, a scris Trump într-o postare pe rețelele sociale.
Potrivit informațiilor care circulă în prezent, șeful armatei din Pakistan se află în Iran, conducând o delegație de oficiali de rang înalt, pentru a transmite un mesaj din partea SUA către Teheran.
De asemenea, trebuie stabilit un moment potrivit pentru reluarea discuțiilor și, în același timp, sunt abordate unele aspecte legate de armistițiu.
Din perspectiva Iranului, armistițiul din Liban nu a fost respectat. Un alt punct important îl reprezintă eliberarea activelor iraniene înghețate.
Acest aspect este considerat esențial și foarte important pentru ca Iranul să accepte participarea la a doua rundă de negocieri.
Iranul a confirmat miercuri că schimburile de mesaje cu SUA continuă prin intermediul mediatorului pakistanez, în pofida eşecului negocierilor directe desfăşurare în weekend la Islamabad, iar o delegaţie pakistaneză este aşteptată la Teheran, în cadrul eforturilor de organizare a unei noi runde de negocieri, transmit agenţiile AFP şi EFE.
"Începând de duminică, când delegaţia iraniană a revenit la Teheran, au fost schimbate mai multe mesaje prin intermediul Pakistanului", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei.
"Astăzi (miercuri), foarte probabil vom primi o delegaţie pakistaneză, în vederea continuării discuţiilor la Islamabad", a adăugat oficialul iranian, vorbind la o conferinţă de presă săptămânală, conform Agerpres.
Dar Iranul "nu va intra în nicio negociere doar pentru a accepta condiţiile americane", a avertizat el, menţionând că, din punctul de vedere al Teheranului, unele dintre cerinţele avansate de SUA la negocieri au fost "nerezonabile şi nerealiste", fără a oferi detalii.
Preşedintele american Donald Trump i-a cerut într-o scrisoare preşedintelui chinez Xi Jinping să nu furnizeze arme Iranului, iar Xi i-a răspuns că China nu livrează arme Teheranului, a declarat preşedintele american într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network, transmite Agerpres, citând Reuters.
Trump nu a precizat când a avut loc schimbul de scrisori. El a ameninţat săptămâna trecută că va impune taxe vamale de 50% oricărei ţări care furnizează arme Iranului.
"I-am scris (preşedintelui chinez n.red) o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta (să nu furnizeze arme Iranului n.red), iar el mi-a scris o scrisoare în care, în esenţă, spune că nu face asta", a afirmat Trump.
Ulterior, într-o postare pe reţeaua de socializare Truth Social, Trump a scris că "deschide permanent" Strâmtoarea Ormuz şi că Beijingul este foarte mulţumit de acest lucru, întrucât China "are nevoie de petrol", dar Statele Unite "nu au nevoie", având resursele proprii şi pe cele ale Venezuelei pe care a reuşit să le preia sub control după ce l-a capturat pe preşedintele Nicolas Maduro.
"Fac asta pentru ei şi pentru întreaga lume", a adăugat Trump, referindu-se la China şi la Strâmtoarea Ormuz, după ce, în urma eşecului negocierilor cu Iranul desfăşurate în weekend în Pakistan, el a anunţat începând de luni o blocadă navală împotriva porturilor iraniene. "Preşedintele Xi îmi va da o mare îmbrăţişare când voi ajunge acolo în câteva săptămâni", a mai scris Trump, cu referire la viitoarea sa vizită oficială în China.
Totuşi, nu este clar ce a vrut să spună Trump prin menţiunea că "deschide permanent" Strâmtoarea Ormuz, întrucât transportul maritim prin acest culoar rămâne restricţionat, atât în urma ameninţărilor iraniene cu represalii după bombardamentele americano-israeliene, cât şi în urma blocadei navale americane împotriva porturilor iraniene. Casa Albă nu a răspuns imediat la o solicitare de clarificare a afirmaţiilor preşedintelui.
Premierul britanic Keir Starmer a insistat că nu va ceda presiunilor exercitate de Trump, după ce președintele SUA a amenințat că va modifica termenii unui acord comercial cu Marea Britanie, ca urmare a refuzului acesteia de a se implica în războiul cu Iranul.
„Poziția mea privind războiul cu Iranul a fost clară încă de la început. Nu vom fi atrași în acest conflict. Nu este războiul nostru”, le-a declarat liderul britanic parlamentarilor.
„Nu îmi voi schimba opinia. Nu voi ceda. Nu este în interesul nostru național să intrăm în acest război și nu o vom face.”
Iranul a ameninţat miercuri cu blocarea Mării Roşii, cu care nu se învecinează direct, în cazul în care Statele Unite vor menţine blocada împotriva porturilor sale, considerând că aceasta din urmă ar putea conduce la o încălcare a armistiţiului, transmite AFP.
Dacă Statele Unite îşi menţin blocada maritimă şi 'creează insecuritate pentru navele comerciale ale Iranului şi petroliere', acesta va constitui 'preludiul' unei încălcări a încetării focului în vigoare din 8 aprilie, a afirmat generalul Ali Abdollahi, şeful comandamentului forţelor armate iraniene.
'Puternicele forţe armate ale Republicii islamice nu vor permite niciun export sau import în Golful Persic, în Marea Oman sau în Marea Roşie', a adăugat generalul iranian, potrivit unui comunicat difuzat de televiziunea de stat.
Statele Unite trimit în zilele următoare mii de militari suplimentari în Orientul Mijlociu, în contextul în care administrația Trump încearcă să forțeze Iranul să accepte un acord care să pună capăt conflictului din ultimele săptămâni. În paralel, Washingtonul ia în calcul noi lovituri sau chiar operațiuni terestre dacă armistițiul fragil nu va rezista, au declarat oficiali americani, potrivit Washington Post.
Desfășurarea include aproximativ 6.000 de militari aflați la bordul portavionului USS George H.W. Bush și al mai multor nave de război care îl escortează. Alți circa 4.200 de militari din grupul amfibiu Boxer și din unitatea de intervenție a pușcașilor marini, 11th Marine Expeditionary Unit, sunt așteptați să ajungă în regiune spre finalul lunii.
Noile forțe se vor alătura celor aproximativ 50.000 de militari americani deja implicați în operațiuni împotriva Iranului, în contextul în care armistițiul de două săptămâni urmează să expire pe 22 aprilie.
Președintele Donald Trump a anunțat duminică o blocadă a traficului maritim către și dinspre porturile iraniene, în încercarea de a exercita presiune economică asupra Teheranului. El urmărește redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului din Golful Persic – și oprirea programului nuclear iranian, în cadrul unor negocieri conduse de vicepreședintele JD Vance. Discuțiile au stagnat în weekend, dar Trump a spus că ar putea fi reluate în această săptămână și a apreciat că războiul este „foarte aproape” de final.
Sosirea unor nave de război suplimentare va crește presiunea asupra Iranului și le va oferi liderilor militari americani mai multe opțiuni în cazul în care negocierile eșuează, a declarat James Foggo, fost amiral al Marinei SUA.
Casa Albă a transmis că Trump „a păstrat toate opțiunile deschise” în cazul în care Iranul nu renunță la ambițiile nucleare și nu acceptă un acord favorabil SUA.
Odată cu noile trupe, SUA vor avea trei portavioane în regiune, fiecare echipat cu zeci de avioane de luptă. USS Abraham Lincoln este prezent în zonă din ianuarie, iar USS Gerald R. Ford se află în estul Mării Mediterane din februarie.
Portavionul USS George H.W. Bush se afla marți în apropierea Cornului Africii și urmează să ocolească continentul african în drum spre Orientul Mijlociu. Grupul amfibiu Boxer a plecat recent din Hawaii și este la câteva săptămâni distanță de regiune.
Forțele americane implicate în blocadă monitorizează nave suspectate că sprijină Iranul, iar echipe speciale sunt pregătite să le intercepteze. Până marți, șase nave comerciale au fost oprite și întoarse în porturi iraniene fără incidente. Peste zece nave de război americane sunt poziționate în zonă pentru a aplica blocada.
Totuși, astfel de operațiuni sunt riscante, existând pericolul unor confruntări sau atacuri din partea forțelor iraniene.
Trump a avertizat că orice navă care se apropie de zona blocadei ar putea fi „eliminată imediat”.
Oficialii americani iau în calcul și scenarii de escaladare, inclusiv operațiuni terestre pe teritoriul Iranului, de la misiuni speciale până la debarcarea de trupe pentru securizarea Strâmtorii Ormuz.
Experții avertizează că astfel de acțiuni ar fi extrem de riscante și ar putea duce la pierderi de vieți omenești.
În același timp, blocada ar putea afecta serios economia Iranului, dependentă de exporturile de petrol, dar ar putea duce și la creșterea prețurilor la combustibili la nivel global.
O bună parte a populaţiei iraniene a primit cu uşurare acordul de încetarea focului cu Statele Unite, dar printre cei mai înverşunaţi susţinători ai Republicii Islamice există şi cei care cer ca Teheranul să continue războiul şi îi numesc "trădători" pe liderii care au fost de acord cu armistiţiul, relatează miercuri EFE.
În piaţa Enqelab (Revoluţia) răsună obişnuitele sloganuri "Moarte Americii" şi "Moarte Israelului", flutură steagurile miliţiei-partid libaneze Hezbollah şi abundă portretele cu liderul suprem asasinat Ali Khamenei.
În aceeaşi piaţă sunt afişate pancarte în care sunt numiţi "trădători" responsabilii fragilului armistiţiu care a intrat în vigoare în urmă cu opt zile şi care se menţine, deşi în discuţiile de la Islamabad nu s-a ajuns la un acord şi în pofida blocadei americane în Strâmtoarea Ormuz, deja blocată anterior de Iran.
"Suntem pe străzi pentru a cere forţelor armate să nu lase armele şi să continue lupta împotriva imperialismului", declară pentru EFE Zahra, o gospodină în vârstă de 41 de ani care poartă chador, o îmbrăcăminte care acoperă întreg corpul femeii cu excepţia feţei.
Femeia crede că Teheranul "are acum avantajul" prin închiderea Strâmtorii Ormuz şi prin ofensivele sale cu rachete împotriva ţintelor americane şi israeliene, aşa că susţine că "trebuie eliminaţi odată pentru totdeauna". Ea spune că încă suferă după moartea ayatollahului Ali Khamenei - ucis pe 28 februarie, în prima zi a războiului - şi cere răzbunarea acestuia.
Nu departe de ea, Nilufar susţine că se opune armistiţiului şi refuză să negocieze cu agresorii. Tânăra, o manichiuristă în vârstă de 28 de ani, nu are aspectul obişnuit al susţinătoarelor Republicii Islamice. Nu poartă chador, ci este îmbrăcată modern şi, în loc de văl, poartă o panglică în păr. În orice caz, Nilufar consideră că "nu are niciun sens să negociezi cu ţara care a trădat diplomaţia de două ori în câteva luni", referindu-se la cele două ocazii, în iunie şi în prezent, în care Statele Unite au atacat Iranul, deşi aveau loc negocieri.
Nilufar susţine că, dacă vor exista mai mulţi morţi pe sol iranian din cauza atacurilor reînnoite ale americanilor sau ale israelienilor, sângele acestora va fi "responsabilitatea" celor care au convenit armistiţiul, fără a preciza la cine se referă.
"Răspunderea pentru sângele vărsat după armistiţiu revine celor care îl susţin", scrie pe pancarta pe care o poartă tânăra.
Ladan, o secretară în vârstă de 33 de ani, consideră că este "inacceptabil să stai la aceeaşi masă cu aceşti ucigaşi", referindu-se la Statele Unite şi Israel, şi aminteşte de uciderea a 165 de fetiţe într-o şcoală din oraşul Minab, într-un atac american la începutul războiului.
"Nu este nimic de discutat. Trebuie pur şi simplu să ne răzbunăm pe câmpul de luptă pentru toate crimele pe care le-au comis", afirmă ea, printre valurile de steaguri ale Republicii Islamice şi ale aliaţilor săi, precum gruparea şiită libaneză Hezbollah.
Ca mulţi alţi susţinători ai sistemului politic fondat de ayatollah Ruhollah Khomeini în 1979, femeia consideră că SUA ar folosi armistiţiul pentru a se "reînarma".
În pofida acestor dorinţe de a continua războiul, totul indică posibilitatea organizării unei noi runde de negocieri în următoarele zile, după ce discuţiile de sâmbătă din Pakistan, care au durat 21 de ore, nu au ajuns la un rezultat favorabil.
Preşedintele Donald Trump a sugerat posibilitatea reluării contactelor în curând şi nu a exclus că s-ar putea ajunge la un acord în următoarele runde de negocieri.
Pentru aceasta însă, ar trebui să se ajungă la un punct comun în ceea ce priveşte programul nuclear iranian, rachetele acestuia, redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi sprijinul acordat unor grupuri regionale, precum Hezbollah.
Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru postul american de televiziune ABC că nu are în vedere prelungirea armistiţiului dintre ţara sa şi Iran, în a opta zi a unei fragile încetări a focului de două săptămâni, informează miercuri EFE.
"Preşedintele Trump mi-a spus astăzi că nu se gândeşte să extindă încetarea focului. Nu crede că este necesar", a scris pe contul său de pe platforma X Jonathan Karl, corespondentul şef al ABC la Washington, despre armistiţiul convenit pe 7 aprilie.
Întrebat despre un posibil viitor acord cu Iranul, Donald Trump a declarat: "Cred că un acord este de preferat, deoarece astfel se vor putea reconstrui. Au un regim diferit acum. Nu contează ce se întâmplă, i-am anihilat pe radicali".
Cu câteva ore înainte, preşedintele american declarase pentru postul Fox News că războiul cu Iranul "se apropie de final", întrucât Teheranul doreşte să ajungă rapid la un acord.
Vicepreşedintele american, JD Vance, a condus sâmbăta trecută prima rundă de negocieri cu Iranul la Islamabad, în cadrul celei mai importante întâlniri la nivel înalt dintre cele două ţări de la ruperea relaţiilor diplomatice între ele ca urmare a revoluţiei islamice din 1979.
După peste 20 de ore de negocieri, ambele delegaţii au părăsit Pakistanul fără a ajunge la un acord, iar Trump a ordonat marinei americane să blocheze strâmtoarea Ormuz, aşa cum a făcut Teheranul după izbucnirea războiului.
Pakistanul caută să organizeze o a doua rundă de negocieri între Statele Unite şi Iran la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare, după ce a trimis o propunere oficială ambelor delegaţii pentru a debloca aspectele cele mai dificile din cadrul discuţiilor.
Dar, preşedintele american sugerase marţi că o nouă rundă de convorbiri cu Iranul ar putea să aibă loc "în următoarele două zile", pe fondul armistiţiului de două săptămâni.
"S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile" la Islamabad, declarase Trump pentru New York Post într-un interviu telefonic, fără a oferi mai multe detalii.
Un atentat cu bombă a avut loc în capitala Iranului, Teheran, pentru prima dată de la începutul războiului lansat de Statele Unite şi Israel, a informat miercuri agenţia de presă iraniană Fars, relatează dpa.
Trei persoane au fost rănite în două explozii produse în centrul oraşului, a anunţat Fars, precizând că în atac au fost folosite dispozitive explozive improvizate, mai multe clădiri din zonă fiind avariate.
Situaţia este sub control, a declarat un comandant local al Corpului Gardienilor Revoluţiei, într-un videoclip difuzat de portalul online Rouydad24. El a acuzat "trădătorii de patrie" pentru acest atac.
Niciun grup nu a revendicat responsabilitatea pentru atentat.
Ştiri despre exploziile produse la Teheran au apărut şi pe reţelele de socializare.
Atacurile cu bombă sunt extrem de neobişnuite în Republica Islamică.
În războiul din Iran, un armistiţiu este în vigoare de o săptămână, după lansarea atacurilor aeriene americano-israeliene pe 28 februarie.
În timpul războiului, mai multe figuri politice şi militare iraniene de rang înalt au fost ucise în atacurile lansate de SUA şi Israel, inclusiv liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete asupra Israelului şi a ţărilor din regiune aliate SUA.
România se alătură comunității europene în efortul de a sprijini umanitar populația civilă din Liban, care se confruntă cu o criză umanitară, generată de situația de securitate din Orientul Mijlociu.
15 tone de alimente, corturi și cazarmament (saci de dormit, perne, pături, cearșafuri și fețe de pernă) din rezervele naționale de stat vor ajunge la Amman iar, ulterior, în cadrul unui convoi umanitar multinațional, la Beirut.
Ajutoarele sunt transportate de Ministerul Apărării Naționale cu cu un avion C130 și un Spartan C27J, care vor decola astăzi, 15 aprilie 2026, ora 10:00.
Decizia a fost luată prin decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, și răspunde solicitării de sprijin umanitar primită de România prin Mecanismul european de Protecție Civilă. Acțiunea României se derulează sub egida Protecției Civile Europene, care finanțează 75% din costul transportului.
Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că, în opinia sa, războiul din Iran se apropie de sfârşit, potrivit unor fragmente dintr-un interviu acordat canalului Fox News şi care au fost publicate în avans, relatează miercuri dpa.
"Cred că se apropie de final. Da. Adică, eu îl consider ca fiind foarte aproape de sfârşit", a spus Trump, potrivit comentariilor publicate marţi pe platforma X de jurnalista Fox, Maria Bartiromo.
Donald Trump a afirmat că, dacă SUA s-ar retrage acum, Iranul ar avea nevoie de 20 de ani pentru a se reconstrui.
"Şi încă nu am terminat. Vom vedea ce se va întâmpla", a spus el, adăugând că, în opinia sa, Iranul este dornic să ajungă la un acord.
Anterior, liderul de la Casa Albă făcuse remarci vagi cu privire la o posibilă nouă rundă de discuţii cu Iranul, în contextul în care în prezent este în vigoare un armistiţiu de două săptămâni în cadrul conflictului.
"S-ar putea întâmpla ceva în următoarele două zile" la Islamabad, declarase Trump pentru New York Post într-un interviu telefonic, fără a oferi mai multe detalii.
O primă rundă de negocieri între SUA şi Iran, desfăşurată în capitala Pakistanului, s-a încheiat fără a se ajunge la un acord weekendul trecut. Conform unor informaţii neconfirmate apărute în presă, o nouă întâlnire ar putea avea loc joi.
La rândul său, vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat marţi că armistiţiul dintre Statele Unite şi Iran se menţine, iar preşedintele Donald Trump îşi doreşte nu un "mic acord" cu Iranul, ci o "mare înţelegere", potrivit dpa.
"Pe moment, încetarea focului se menţine", a spus Vance în cadrul unui eveniment la Athens, în statul Georgia.
Potrivit lui Vance, la discuţiile dintre SUA şi Iran, desfăşurate la Islamabad în weekend, s-au înregistrat "progrese enorme". "Dar motivul pentru care nu a fost încheiat un acord este că preşedintele (Trump) îşi doreşte cu adevărat un acord pentru ca Iranul să nu deţină arme nucleare", a explicat el.
JD Vance a mai spus că Iranul trebuie să înceteze să mai sponsorizeze terorismul şi că Donald Trump îşi doreşte un acord în baza căruia "poporul iranian să poată să prospere şi să se alăture economiei mondiale".
În acelaşi timp, postul de televiziune CNN a relatat, citând surse familiarizate cu discuţiile, că cel mai probabil JD Vance va conduce delegaţia SUA la o eventuală a doua rundă de negocieri cu Iranul, în cazul în care aceasta va avea loc înainte de expirarea armistiţiului de două săptămâni. Armistiţiul ar urma să expire săptămâna viitoare.
CNN a relatat că trimisul special al SUA, Steve Witkoff, şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, ar putea, de asemenea, să participe la discuţii.
Ambasadorul israelian în Statele Unite, Yechiel Leiter, a criticat marţi rolul Franţei în Liban, afirmând că Parisul nu are nicio treabă să se amestece în negocierile dintre Israel şi Liban, relatează AFP.
Vorbind în faţa presei la finalul discuţiilor directe dintre Israel şi Liban la Washington, Yechiel Leiter a declarat: "Cu siguranţă nu dorim să-i vedem pe francezi amestecându-se în aceste negocieri".
"Ne-am dori să-i ţinem pe francezi cât mai departe posibil practic de orice, dar mai ales când este vorba de negocieri de pace", a continuat reprezentantul israelian, în termeni foarte puţin diplomatici.
El a fost întrebat de un jurnalist dacă guvernul israelian a depus un efort "concertat" pentru a ţine Franţa departe de aceste negocieri.
"Nu sunt necesari. Nu au nicio influenţă pozitivă, mai ales nu în Liban", a adăugat el.
Franţa s-a alăturat marţi altor 17 ţări, îndemnând Libanul şi Israelul să "profite de oportunitatea" acestor discuţii directe de pace mediate de Statele Unite.
Însă Parisul, care are legături istorice puternice cu Libanul, a insistat, de asemenea, pentru includerea frontului libanez în armistiţiul încheiat de Statele Unite cu Iranul, spre marea nemulţumire a Israelului.
Parisul a considerat, de asemenea, "intolerabile" atacurile israeliene asupra Libanului din 8 aprilie, care au făcut peste 350 de morţi şi mai mult de 1.200 de răniţi, şi s-a opus unei ofensive terestre israeliene în Liban.
Relaţiile dintre preşedintele francez Emmanuel Macron şi prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu sunt cunoscute ca fiind tensionate, mai ales de când Franţa a recunoscut statul palestinian.
Israelul şi Libanul au acceptat marţi să înceapă negocieri directe pentru o pace durabilă, în urma unor "discuţii productive" la Washington între reprezentanţi ai celor două ţări, a indicat diplomaţia americană, relatează AFP.
"Toate părţile au convenit să înceapă negocieri directe la o dată şi un loc care urmează să fie stabilite de comun acord", potrivit unui comunicat difuzat de Departamentul de Stat american.
"Participanţii au avut discuţii productive cu privire la măsurile care trebuie luate pentru a lansa negocierile directe dintre Israel şi Liban", a adăugat aceeaşi sursă.
Acest lucru vine după primele discuţii directe la nivel de ambasadori între Israel şi Liban care au avut loc marţi la Washington sub auspiciile şefului diplomaţiei americane, Marco Rubio.
La întâlnire, prima la acest nivel de reprezentare între cele două ţări din 1993, au participat ambasadorul israelian Yechiel Leiter şi libanez Nada Hamadeh Moawad, precum şi ambasadorii SUA în Liban, Michel Issa, şi la ONU, Mike Waltz.
"Statele Unite şi-au exprimat speranţa că negocierile pot depăşi cadrul acordului din 2024 şi pot duce la un acord de pace global", potrivit comunicatului care precizează că Washingtonul şi-a reafirmat "sprijinul pentru dreptul Israelului de a se apăra împotriva atacurilor neîncetate ale Hezbollah".
Statele Unite au salutat această "etapă istorică" şi şi-au "exprimat sprijinul pentru continuarea discuţiilor, precum şi pentru proiectele guvernului libanez care vizează să restabilească monopolul forţei şi să pună capăt influenţei excesive a Iranului", continuă textul.
În plus, Washingtonul susţine că orice acord de încetare a focului în Liban trebuie "încheiat între cele două guverne, sub auspiciile Statelor Unite, şi nu printr-un canal paralel". Aceasta este o referire implicită la cererea Iranului ca armistiţiul existent cu Statele Unite să fie extins şi la Liban.
Trezoreria americană a anunţat marţi că nu va prelungi ridicarea temporară a anumitor sancţiuni vizând petrolul iranian, decisă luna trecută pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu asupra pieţei hidrocarburilor, notează AFP.
"Autorizaţia temporară care permite vânzarea de petrol iranian blocat în prezent pe mare expiră în câteva zile şi nu va fi reînnoită", a scris Departamentul Trezoreriei pe contul său de X.
Trezoreria dă asigurări că participă la efortul de război american "menţinând o presiune maximă asupra Iranului".
Ca atare, spune că este "pregătită să impună sancţiuni secundare instituţiilor financiare străine care continuă să sprijine activităţile" Teheranului.
Departamentul Trezoreriei se referă la instituţii financiare cu sediul în China, Hong Kong, Emiratele Arabe Unite şi Oman, potrivit unui oficial guvernamental sub protecţia anonimatului.
Washingtonul autorizase, pentru o lună, vânzarea de petrol iranian stocat pe mare înainte de 20 martie. Aceasta ar "aduce aproximativ 140 de milioane de barili de petrol pe piaţa mondială", declarase atunci secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent.
Derogarea este valabilă până duminică.
Mai devreme în cursul zilei, guvernul american a anunţat, însă, prelungirea cu câteva luni a relaxării unora dintre sancţiunile care vizau gigantul petrolier rus Lukoil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ioan Isaiu din Secretul Mariei a murit după o postare politică. Cum au explodat conspirațiile despre PSD, AUR și vaccin
de Anca Murgoci
Moțiunea de cenzură se joacă până la ultimul vot: aici pot apărea surprize. Două scenarii care nu sunt excluse
de Val Vâlcu
