Prima economie a Europei, Germania, se pregătește de recesiune. Ar urma să se întâmple în iarna ce urmează, din cauza impactului semnificativ al crizei energetice asupra gospodăriilor şi companiilor. Avertismentul vine de la principalele institute de analize economice din Germania, dar și de la Banca Centrală a Germaniei, transmite AFP, conform Agerpres.
În prognozele sale de toamnă, publicate luni, Institutul IFO a anunţat că se aşteaptă ca Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei să înregistreze un avans de 1,6% pe ansamblul acestui an, urmat de o contracţie de 0,3% anul următor. IFO, unul din cele mai influente institute de analize din Germania, este primul care prevede o contracţie a PIB-ului primei economii europene în 2023. IFO mizează pe o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, cu o scădere de 0,4% a PIB, după un recul de 0,2% în ultimul trimestru al acestui an.
”Nu ne așteptăm să revenim la normal până în 2024”
"Reducerea livrărilor de gaze din Rusia pe parcursul verii şi majorările drastice de preţuri pe care le-au declanşat fac ravagii asupra revenirii economice după coronavirus", a declarat directorul de prognoze de la IFO, Timo Wollmershäuser. "Nu ne aşteptăm să revenim la normal până în 2024, cu o creştere economică de 1,8% şi o inflaţie de 2,5%", a adăugat Wollmershäuser.
Anterior, guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, a oferit un pronostic similar, apreciind drept "posibilă" o intrare în recesiune la finalul acestui an şi începutul lui 2023. "Există o serie de elemente care indică în direcţia acestui scenariu", a declarat Joachim Nagel pentru postul public de radio.
În ceea ce priveşte inflaţia medie, aceasta ar urma să urce până la 9,3% anul următor, după o creştere de 8,1% în 2022, potrivit IFO. La rândul său, Bundesbank prognozează un puseu al inflaţiei până la mai mult de 10% în ritm anual în decembrie, şi o inflaţie de peste 6% în 2023.
”Alunecăm spre o recesiune hibernală", a concluzionat Timo Wollmershäuser.
În ultimele luni, grupul rus Gazprom a redus drastic livrările de gaze spre Germania prin gazoductul Nord Stream, pentru ca la începutul lunii septembrie să le oprească total, pe fondul tensiunilor între Moscova şi Uniunea Europeană cu privire la războiul din Ucraina.
În consecinţă, Germania, care depindea de Rusia pentru 55% din necesarul de gaze înainte de război, a fost nevoită să se îndrepte spre alţi furnizori, la preţuri mai mari.
Citește și: Franța anunță nou plafon la energie, Grecia dă mai mulți bani celor vulnerabili: 250 de euro pentru familii, majorare la 1.500 de euro pentru studenți
Aceste tensiuni au dus la explozia preţurilor la gaze naturale şi electricitate în Germania, care erau deja la un nivel ridicat pe fondul revenirii din pandemia de coronavirus. Iar această tendinţă ar urma să continue. "Furnizorii de energie vor ajusta sensibil preţurile la electricitate şi gaze, în special la începutul lui 2023", estimează IFO.
Clemens Fuest, directorul IFO, a declarat luni, pentru cotidianul Tagesspiegel, că preţurile la energie vor scădea pe termen lung pentru că Rusia îşi va vinde gazele şi petrolul spre alte ţări. La rândul lor, aceste ţări vor cumpăra mai puţine gaze din alte surse, care pe cale de consecinţă se vor îndrepta spre Europa, a apreciat Clemens Fuest.
Companiile, mai puţin protejate decât gospodăriile, au tras şi ele un semnal de alarmă şi cer noi ajutoare. Guvernul german a adoptat la începutul lunii septembrie un al treilea plan de măsuri pentru a-i ajuta pe cei mai defavorizaţi, însă acesta ar putea să nu compenseze pierderea preconizată a puterii de cumpărare, estimează IFO.
Cum resimte România prăbușirea Germaniei
Recent, vorbind despre reducerea consumului de gaz cu 15% în UE, analistul politic Bogdan Chirieac spunea că ”Dacă Germania nu are gaz, recesiunea va fi simțită în România. Noi producem 85% pentru Uniunea Europeană, o mare parte din asta se duce în Germania, pe componente auto și ce mai exportăm noi. Dacă economia Germaniei se contractă pe modelul din 2008 - 2009, dacă ei au 6% contracție, noi avem 15% - 20% contracție. Asta înseamnă că nu mai funcționezi, închizi fabricile, pierzi oameni, intră în șomaj, pleacă în străinătate la muncă, deci e jale. Ideea că noi avem gaz este profund greșită”.
Analizând situația din Germania, analistul politic mai spunea, cu o altă ocazie: ”Prin prisma crizei energetice văd că îngrijorările în Germania sunt uriașe, iar aici să nu greșim cu nimic. Dacă Germania strănută, noi toți facem COVID, să știți, adică nu gripă sezonieră, COVID facem. Este cea mai puternică industrie europeană și noi depindem enorm de exporturile în Germania. Este marfă din România pe care o ducem pentru export. Dacă ei nu mai au piață, nu mai au gaz, nu mai au energie, nici noi nu mai avem unde să exportăm. Deci situația în Europa din punctul de vedere al energiei este dramatică”.
România, inflație de peste 15%
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,32% în luna august a acestui an, de la 14,96% în iulie, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, preţurile mărfurilor alimentare au urcat cu 18,22%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 15,98%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,26%, transmite Agerpres. Citește aici mai mult
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
