Prezență obligatorie la comisiile de anchetă. CCR discută excepția PNL și USR

Bogdan Bolojan / 14 iun 2017 / 08:19 Salveaza PDF Comentarii
Curtea Constituţională a României
Descriere foto: Curtea Constituţională a României

 Curtea Constituţională a României (CCR) ia miercuri în discuţie obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 81 de deputaţi ai PNL şi USR cu privire la modificările legislative care obligă persoanele solicitate să se prezinte la comisiile de anchetă parlamentară, fiind prevăzute şi sancţiuni pentru nerespectarea acestui lucru. 

Potrivit ordinii de zi a plenului CCR, se va discuta pe obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind completarea articolului 9 din Legea numărul 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, obiecţie formulată de un număr de 81 deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România. 

Pe 9 mai, Camera Deputaţilor a adoptat cu 171 voturi ''pentru'', 98 ''împotrivă'' şi o abţinere, modificarea Regulamentului propriu, în sensul introducerii obligativităţii persoanelor solicitate de a se prezenta la comisiile de anchetă parlamentară. 

Deputaţii au renunţat, însă, la eliminarea cvorumului de prezenţă din comisii, prevedere care a fost introdusă iniţial în Comisia de regulament de preşedintele acesteia, Eugen Nicolicea. 

[citeste si]

Potrivit prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau celorlalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară. 

În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede proiectul de hotărâre de modificare a Regulamentului, relatează Agerpres.

Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată. 

Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat. 

Deputaţii au abrogat articolul 74 din Regulamentul Camerei, care prevedea că anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24