Majorarea cotei de TVA de la 9% și 19% la 21% pentru locuințele noi va aduce creșteri importante de prețuri pe piața imobiliară. Măsura îi va afecta atât pe cumpărători, în special tinerii și familiile cu venituri medii, cât și pe dezvoltatorii imobiliari.

Cele mai afectate vor fi locuințele care beneficiau până acum de cota redusă de 9%. De exemplu, pentru un apartament cu două camere, cu prețul de 101.000 de euro: Cu TVA 9%, cumpărătorul plătește 110.090 de euro. Cu TVA 21%, prețul urcă la 122.210 euro, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 12.120 de euro.

Apartamentele mai scumpe, care aveau TVA de 19%, vor fi, de asemenea, afectate. Pentru un apartament de trei camere, evaluat la 160.000 de euro: Cu TVA 19%, suma totală plătită este de 190.400 de euro. Cu TVA 21%, prețul urcă la 193.600 de euro, ceea ce înseamnă 3.200 de euro în plus pentru cumpărători.

Creșterea TVA va influența direct puterea de cumpărare și va pune o presiune suplimentară asupra celor care nu dispun de un avans mare, dar și asupra pieței imobiliare în ansamblu.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat, la rândul său, într-o postare făcută pe Facebook că în cazul persoanelor care au semnat promisiuni sau antecontracte de vânzare-cumpărare cu dezvoltatori imobiliari încă de pe vremea când cota redusă de TVA era de 5% s-a găsit soluția unei perioade tranzitorii de un an.

Prețurile apartamentelor au crescut cu 16% în ultimul an

Apartamentele au ajuns să fie scoase la vânzare, la începutul acestei veri, cu prețuri considerabil mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. La nivel național, prețul mediu solicitat pentru o astfel de locuință a ajuns la 1.854 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro, fiind cu aproape 16% mai mare decât acum un an.

Cât costă, de fapt, să cumperi un apartament nou cu 2 camere în marile orașe? Dacă luăm în considerare o suprafață de 42 mp, punem spune că cei care vor să facă o astfel de achiziție imobiliară au nevoie de aproximativ: 94.584 euro în București, 77.532 euro în Iași, 105.000 euro în Brașov, 83.328 euro în Constanța, 88.242 euro în Timișoara, 135.786 euro în Cluj-Napoca.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri pachetul fiscal privind reducerea deficitului bugetar, pentru care Guvernul își va asuma răspunderea săptămâna viitoare.

Printre măsurile prevăzute se numără:

* pensiile și salariile din sectorul public vor rămâne plafonate și în 2026

* reașezarea TVA la două cote, de 11% și de 21%, și creșterea accizelor pentru băuturi alcoolice și combustibili. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice, apa și canalizarea, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc, energia termică. Și în industria HORECA propunerea e să rămână deocamdată la acest nivel. O altă măsură este creșterea accizelor cu 10% pentru băuturi alcoolice, pentru combustibili. Va crește și acciza pentru țigări

* aplicarea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) la pensiile de peste 3.000 de lei

* creșterea normei didactice cu două ore în învățământul preuniversitar și în cel universitar

* bursele de merit vor fi acordate într-un număr limitat, iar cele sociale - pe criterii.

Pachetul prezentat de premier va fi pus în transparență decizională în cursul zilei de joi.

„Ne propunem că, până la finalul acestei săptămâni, să facem consultările publice de rigoare și cel mai târziu marți, săptămâna viitoare, când avem ședința miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, Consiliul ECOFIN, să avem acest pachet adoptat și ne propunem să îl punem în practică, prin asumarea răspunderii Guvernului în cursul săptămânii viitoare, a anunțat șeful Guvernului.

Acesta a explicat că, dacă nu s-ar lua aceste măsuri, ar exista riscul intrării României în incapacitate de plată.

„Dacă nu am face nimic sau am lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român, creditorii noștri, cei care ne împrumută în prezent și de care avem nevoie și în viitor, pentru că nu putem să funcționăm altfel, nu ne-ar împrumuta și nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile. Accesul la fondurile europene sunt condiționate de reforma fiscală, nu am mai avea acces la fondurile europene. (...) Din 100 de lei care au fost încasați din taxele și impozitele de la cetățeni, România a cheltuit cam 132 de lei, deci cu 32 de lei în plus, pe care evident că i-a împrumutat. Vă rog să vă gândiți dacă o familie care ar cheltui în fiecare lună cu 30% mai mult decât veniturile pe care le câștigă cât ar putea rezista și extrapolați această situație la nivelul unei țări și înțelegeți în ce situație este România”, a explicat premierul Ilie Bolojan, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.