Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, va sluji la Catedrala Patriarhală în noaptea dintre ani şi la sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare.
Duminică, între orele 23,30 - 1,00, Patriarhul Daniel va oficia Slujba de binecuvântare a Anului Nou, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi.
Pe 1 ianuarie 2024, între orele 9,30 - 12,30, PF Daniel va săvârşi Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi. Apoi, va fi oficiată slujba de Te Deum cu ocazia începutului Noului An - 2024.
La final va avea loc Proclamarea Anului omagial şi a Anului comemorativ 2024. Potrivit Patriarhiei, duminică, la ora 16,00, va fi expusă spre închinare credincioşilor, în interiorul Catedralei Patriarhale, racla cu moaştele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, păstrată în Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale. Aceasta va rămâne în Catedrala Patriarhală până în ziua de luni, 1 ianuarie, la ora 20,00.
*** În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârşeşte o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.
Rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede, potrivit Patriarhiei, citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică 'Dumnezeu mântuieşte' şi în acatist este pronunţat de aproximativ 200 de ori.
Slujba care se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulţumire, şi două rugăciuni de intrare în noul an - una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea care va fi citită şi la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) şi alta din tradiţia greacă.
Duminică, 1 ianuarie, se sărbătoreşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an - 1 şi 5 ianuarie, 20 şi 27 martie, 3, 10, 17, 28 şi 30 aprilie, 25 decembrie.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează, în Pastorala de Crăciun, un îndemn la iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului.
"Să arătăm iubire milostivă şi solidaritate faţă de toţi oamenii, dar mai ales faţă de cei care suferă din cauza războiului, să aducem bucuria sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos în casele de copii orfani, în căminele de bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi depresie, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate. Oriunde putem săvârşi binele, să-l facem purtând, în suflet şi în fapte, bucuria îngerilor, a păstorilor şi a magilor veniţi la Betleem!", a transmis Patriarhul Daniel.
Patriarhul reaminteşte că în această perspectivă Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2024 drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi, avându-se în vedere necesitatea unei intensificări a îngrijirii celor aflaţi în suferinţă sufletească şi trupească.
PF Daniel arată că una dintre expresiile cele mai vii ale felului în care poporul a "teologhisit şi cântat poetic" taina iubirii lui Dumnezeu pentru om se regăseşte în colinde, la români, colindele remarcându-se prin "profunzimea teologiei şi simplitatea formei".
"Colindele reprezintă expresia cea mai vie a culturii teologice şi duhovniceşti populare a românului creştin ortodox. Ele sunt un memorial şi o prelungire a Liturghiei şi a slujbelor de Crăciun auzite în biserică. Ele sunt ecou şi rodire a slujbei şi sfinţeniei Bisericii în sate şi oraşe, în casele creştinilor, întrucât inimile credincioşilor au devenit biserică, peşteră din Betleem transformată în sălaş primitor pentru cer, casă de oaspeţi în care Pruncul este preamărit de magi înţelepţi!
Poezie şi cântare sfântă, evlavie şi bucurie, colindele româneşti sunt aur, smirnă şi tămâie, în sens duhovnicesc, izvorâte din inimi şi purtate pe buze, ca daruri şi ofrande aduse Pruncului Iisus, ca răspuns la iubirea Sa pentru noi", remarcă Patriarhul Daniel.
Totodată, Întâistătătorul BOR îndeamnă la pomenirea în rugăciunile şi în faptele noastre a românilor din afara ţării şi îndeamnă la rugăciune pentru binefacerile primite în anul care a trecut şi pentru cel care vine.
"Să nu uităm în rugăciunile noastre şi în faptele iubirii noastre frăţeşti de Crăciun şi de Anul Nou nici pe fraţii noştri români care se află printre străini. În noaptea de 31 decembrie 2023 spre 1 ianuarie 2024 şi în ziua de Anul Nou să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2023 care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din anul nou în care intrăm", îndeamnă înaltul ierarh ortodox.
Cu prilejul Sfintelor Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou 2024 şi Botezului Domnului, Patriarhul Daniel adresează tuturor "părinteşti binecuvântări, doriri de sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, fericire şi mult ajutor de la Dumnezeu în toată fapta cea bună, dimpreună cu salutarea tradiţională: 'La mulţi ani!'".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu