Pământ pentru pace. Lista ”de dorințe” a lui Putin, publicată de Reuters

Autor: Roxana Neagu

Rusia ar renunța la mici zone din Ucraina ocupată, iar Kievul ar ceda porțiuni din teritoriul său estic pe care Moscova nu a reușit să le cucerească, conform propunerilor de pace discutate de Vladimir Putin și Donald Trump la summitul lor din Alaska, au declarat surse informate despre gândirea Moscovei, pentru Reuters. 

Informația a apărut la o zi după ce Trump și Putin s-au întâlnit la o bază a forțelor aeriene din Alaska. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să călătorească luni la Washington pentru a discuta cu Trump o posibilă soluționare a războiului lansat de Vladimir Putin în februarie 2022.

Deși summitul nu a reușit să obțină armistițiul pe care acesta a spus că și l-a dorit, Donald Trump a declarat într-un interviu acordat lui Sean Hannity de la Fox News că el și Vladimir Putin au discutat despre transferuri de terenuri și garanții de securitate pentru Ucraina și că au ajuns „în mare parte la un acord”.

„Cred că suntem destul de aproape de o înțelegere”, a spus el, adăugând: „Ucraina trebuie să fie de acord. Poate că vor spune `nu`”.

Cele două surse, care au solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile, au declarat că cunoștințele lor despre propunerile lui Putin se bazează în mare parte pe discuțiile dintre liderii din Europa, SUA și Ucraina și au remarcat că acestea nu sunt complete. 

Trump i-a informat pe Zelenski și pe liderii europeni despre discuțiile sale la summit, sâmbătă dimineață.

Nu a fost imediat clar dacă propunerile lui Putin au fost o strategie de deschidere care să servească drept punct de plecare pentru negocieri sau mai degrabă o ofertă finală care nu a fost supusă discuțiilor.

Teren ucrainean pentru pace

La prima vedere, cel puțin unele dintre cereri ar reprezenta provocări uriașe pentru conducerea Ucrainei. Oferta lui Putin a exclus un armistițiu până la ajungerea la un acord cuprinzător, blocând o cerere cheie a lui Zelenski, a cărui țară este lovită zilnic de drone și rachete balistice rusești.

În conformitate cu acordul rusesc propus, Kievul s-ar retrage complet din regiunile estice Donețk și Luhansk în schimbul unui angajament rus de a îngheța liniile frontului în regiunile sudice Herson și Zaporijia, au declarat sursele.

Ucraina a respins deja orice retragere din teritoriul ucrainean, cum ar fi regiunea Donețk, unde trupele sale sunt instalate și despre care Kievul spune că servește drept o structură defensivă crucială pentru a preveni atacurile rusești mai adânc în teritoriul său.

Rusia ar fi pregătită să returneze porțiuni relativ mici de teritoriu ucrainean pe care le-a ocupat în regiunile nordice Sumy și nord-estul Harkov, au declarat sursele.

Rusia deține zone din regiunile Sumy și Harkov care însumează aproximativ 440 km pătrați, conform proiectului ucrainean de cartografiere a câmpului de luptă. Ucraina controlează aproximativ 6.600 km pătrați din Donbas, care cuprinde regiunile Donețk și Luhansk și este revendicat de Rusia.

Deși americanii nu au precizat acest lucru, sursele au spus că știau că liderul Rusiei urmărea, de asemenea, cel puțin - recunoașterea formală a suveranității ruse asupra Crimeei, pe care Moscova a confiscat-o de la Ucraina în 2014.

Nu era clar dacă aceasta însemna recunoașterea de către guvernul SUA sau, de exemplu, de către toate puterile occidentale și Ucraina. Kievul și aliații săi europeni resping recunoașterea formală a dominației Moscovei în peninsulă.

Aceștia au spus că Putin se așteaptă, de asemenea, la ridicarea a cel puțin unei părți din seria de sancțiuni impuse Rusiei. Cu toate acestea, nu au putut spune dacă acest lucru se aplică atât sancțiunilor americane, cât și celor europene. 

Ucrainei i se va interzice, de asemenea, să adere la alianța militară NATO, deși Putin părea deschis ca Ucraina să primească un fel de garanții de securitate, au declarat sursele. Nu este clar ce înseamnă acest lucru în practică. Liderii europeni au declarat că Trump a discutat despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în timpul conversației lor de sâmbătă și a abordat, de asemenea, ideea unei garanții de tip „Articolul 5” în afara alianței militare NATO.

NATO consideră orice atac lansat asupra unuia dintre cei 32 de membri ai săi ca un atac asupra tuturor celor care intră sub incidența clauzei Articolului 5.

Aderarea la alianța atlantică este un obiectiv strategic pentru Kiev. 

Rusia ar cere, de asemenea, statut oficial pentru limba rusă în anumite părți ale Ucrainei sau în întreaga țară, precum și dreptul Bisericii Ortodoxe Ruse de a funcționa liber, au declarat sursele.

Agenția de securitate a Ucrainei acuză biserica legată de Moscova de complicitate la războiul Rusiei împotriva Ucrainei prin răspândirea de propagandă pro-rusă și prin găzduirea de spioni, lucru negat de biserică, care susține că a rupt legăturile canonice cu Moscova.

Ucraina a adoptat o lege care interzice organizațiile religioase legate de Rusia, dintre care consideră biserica ca fiind una dintre ele. Cu toate acestea, nu a început încă să aplice interdicția, mai arată Reuters.