Nelegalitate mandate judecători CCR. Toni Neacșu, primele explicații

Scutaru Cristina / 29 dec 2018 / 15:30 Salveaza PDF Comentarii
Toni Neacșu
Descriere foto: Toni Neacșu

Avocatul Toni Neacșu a răspuns unor controverse legate de nelegalitatea mandatelor a doi judecători de la CCR.

”Personal cred că este contraproductiv și nesănătos pentru siguranța juridică a României să se răspundă pe fond așa ziselor critici privind nelegalitatea mandatelor a 2 judecători de la CCR.

Esențial este că, atât timp cât cineva nu schimbă ordinea constituțională și statutul de stat de drept, nimeni nu poate contesta juridic o persoană numită judecător la Curtea Constituțională a României în condițiile prevăzute de Constituție și Legea nr. 47/1992. Mandatul de judecător la CCR este unul constituțional și nu este supus nici controlului judecătoresc, nici celui administrativ, nici celui politic.

Discuțiile privind așa zisa nelegalitate a deciziilor CCR sunt copilării juridice, neexistând, juridic vorbind, nici o posibilitate ca deciziile CCR să poată fi constatate vreodată ca nefiind legale. Curtea Constituțională nu face parte din sistemul judecătoresc iar deciziile sale sunt inatacabile, în România, în Europa sau aiurea, la orice instanță o născoci imaginația cuiva.

În concluzie, discuțiile sunt de prisos, fără finalitate concretă și juridică, simplă critică împotriva autorității și infailibilitații Curții Constituționale. Altfel spus, ca ori de cîte ori vorbim de o frazelogie în vânt, simplă politică”, a zis Toni Neacșu.

Nu se pune problema ca vreunul din cele două mandate la care se face referire să nu se afle în legalitate

 

”Cu toate acestea, întrucât am fost întrebat insistent, vă ofer toate informațiile pentru a înțelege, dincolo de retorica unora, de ce nici pe fond nu se pune problema ca vreunul din cele două mandate la care se face referire să nu se afle în legalitate.

Cred că ne valorificăm mult mai bine ca oameni atunci când raționăm singuri și ne formulăm propria părere decât atunci când reproducem, servil și neinteligent, sloganele și formulele de-a gata ale unora sau altora.

Deci, deși eu am o parere, nu pe aceasta vreau să v-o comunic ci argumentele care au stat la baza formării ei. Tocmai de aceea va trebui să scuzați lungimea textului.

Situația judecătorului Lăzăroiu

 

În ce privește situația d-lui judecător Lăzăroiu, acesta a fost numit la CCR pe un rest de mandat de 2 ani (deci mai mic de 3 ani), din 2008 în 2010. Din 2010 este numit pe un mandat întreg de judecător constituțional, care potrivit Constituției este de fix 9 ani. Acesta urmează să expire în 2019.

La momentul numirii sale în CCR art. 68 alin 3 din Legea nr. 47/1992 prevedea următoarele "În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin. (2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani."

Astfel fiind, la momentul numirii sale pe un mandat întreg de 9 ani, care este durata constituțională, aceasta s-a făcut în mod legal, fapt greu de contestat chiar și de cei mai înverșunați.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 47/1992 mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează la expirarea termenului pentru care a fost numit. Deci, doar la termen, adică 2019.

Prin Decizia nr. 146/4.05.2018 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unei obiecții de neconstituționalitate a unei legi neintrate în vigoare, care urmărea modificarea Legii nr. 47/1992.

Art. 68 alin 3 ar fi urmat să fie modificat astfel: "Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curții Constituționale, pentru un mandat complet de 9 ani."

Autorii obiecției de neconstituționalitate (de la PNL și USR) au arătat că este excesiv ca aceeași persoană să poată fi numită pentru un mandat întreg, indiferent de restul pentru care a avut anterior un mandat. Altfel spus, dacă restul de mandat ar fi rămas mai mic de 3 ani textul ar fi rămas constituțional, însă nemaicondiționându-se de o perioadă maximaă a restului devine neconstituțional.

Curtea Constituțională a mers însă mai departe și a decis că viitoarea lege (nefiind intrată în vigoare) este neconstituțională dacă permite numirea unei persoane care a executat un rest de mandat, indiferent de durată, pe un mandat constituțional de 9 ani. Mai mult, Curtea Constituțională a decis că legiuitorul are obligația de a elimina din dreptul pozitiv soluția legislativă constatată ca fiind neconstituțională, precum cea care se regăsește în actualul art. 68 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată.

Drept urmare a acestei decizii, prin Legea nr. 168/10.07.2018 a fost abrogat art. 68 alin. 3 din Legea nr. 47/1992.

În concluzie, în ce privește situația juridică, CCR s-a pronunțat pe neconstituționalitatea unui text de lege neintrat niciodată în vigoare, iar abrogarea textului de lege care prevedea cumularea a unui rest de mandat cu un mandat a avut loc, prin lege, la 10 iulie 2018.

Efectele deciziei CCR nr. 146/2018 sunt prevăzute expres de Constituție și constau în obligativitatea pentru Parlament de a revizui textul de lege declarat neconstituțional, ceea ce s-a întâmplat.

Efectele Legii nr. 168/2018 sunt de asemenea prevăzute de Constituție (produce efecte pe viitor în 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial) și nu produc nici o consecință asupra mandatelor în curs și asupra judecătorilor numiți legal în baza unei legii în vigoare la data numirii. Legea nu retroactivează și nu privește efecte juridice începute anterior întrării sale în vigoare, care continuă până la epuizare.

Ulterior expirării actualelor mandate de judecător constituțional nu va mai fi posibilă cumularea mandatelor, pentru singurul considerent că nu va exista la acel moment un text de lege care să permită asta, cel care permitea până la 15 iulie 2018 fiind abrogat.

S-a mai încercat în câteva rânduri scurtarea prin lege a mandatelor privind demnitatile publice și de fiecare dată CCR a spus categoric că este neconstituțional. În 2004 mandatele de presedinti de instanta au fost reduse prin lege de la 5 la 3 ani, însă, urmare a intervenției CCR, cele de 5 ani începute anterior au continuat până la epuizarea termenului, legea aplicându-se, în spiritul bunului simt juridic, doar mandatelor începute ulterior intrării în vigoare a legii noi.

Cazul judecătorului Maya Teodoriu

 

În ce privește situația d-nei judecător Maya Teodoriu, în legătură cu care se susține ca la data numirii sale nu avea 18 ani de vechime juridică, întrucât nu a fost niciodată judecător, procuror, consilier juridic, avocat șa.

Art. 44 din Legea nr. 92/1992 prevedea în mod expres că perioada în care o persoană a îndeplinit funcția de cercetător în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române constituie vechime în magistratură, fiind evident o activitate juridică. Prevederea acoperă activitatea juridică a d-nei judecător Maya Teodoriu din 1994 până în 2004, adică 10 de ani.

Potrivit art. 86 din Legea 303/2004, în forma în vigoare la momentul numirii la CCR, este asimilată vechimii în magistratură perioada în care o persoană a exercitat funcții de specialitate juridică în cadrul ICJ al Academiei Române, precum și perioada în care a fost cadru didactic in învățământul juridic superior acreditat. Acoperă perioada 2004 până la momentul numirii în CCR, adică 2015. În total sunt 21 de ani de activitate juridică.

De asemenea, în cuprinsul art. 33 din Legea nr. 303/2004 funcția de cecetător în cadrul ICJ al Academiei Române este asimilată activităților juridice (alături de cea de judecător, procuror, avocat, notar, grefier, ofițerii de poliție judiciară s.a.) care permit intrarea directă în magistratură, dacă vechimea e de cel puțin 5 ani.

Încă o dată, este o discuție pur teoretică, pentru că nimeni, niciodată, nu va putea pune în discuție în fața oricărei instanțe, autorități sau instituții legalitatea mandatului unui judecător de la CCR și cu atât mai puțin a deciziilor adoptate de aceasta. Nici măcar schimbarea Constituției, gândind că nebunia ar merge până acolo, nu ar putea pune în discuție pentru trecut aceste lucruri”, a mai zis avocatul.


Te-ar putea interesa






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27