€ 5.0988 →
|
$ 4.4463 →
|
Sursa foto: https://www.freepik.com/, @fabrikasimf
Miniştrii Energiei din UE cer coordonare mai strânsă a stocurilor de gaze pentru a preveni creşterea preţurilor, pe fondul perturbărilor din Orientul Mijlociu.
Miniştrii Energiei din Uniunea Europeană au apreciat că este necesară o coordonare mai puternică la stocarea gazelor, pentru evitarea majorărilor de preţ, a anunţat marţi ministrul cipriot al Energiei, Michael Damianos, transmite Reuters.
În cadrul reuniunii de urgenţă a miniştrilor de resort din ţările membre UE, oficialii au convenit că aprovizionarea cu energie a Europei rămâne relativ protejată de impact războiului din Iran, a declarat Damianos.
Acesta a adăugat: "Am convenit că măsurile naţionale şi la nivelul UE trebuie atent concepute, coordonate, orientate şi adaptate situaţiei actuale, în timp ce rămân pe deplin în concordanţă cu obiectivele noastre pe termen lung".
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a afirmat că UE ia în considerare reluarea măsurilor de criză din domeniul energiei folosite în 2022, când Rusia a redus livrările de gaze, pentru a rezolva perturbările de pe pieţele energiei provocate de războiul din Iran. Planurile includ propuneri de reducere a tarifelor de reţea şi a taxelor pe electricitate.
"Nu ştim cât va dura această criză. Şi pentru că nu ştim cât de profundă va fi, pregătim de asemenea diferite oportunităţi şi posibilităţi care aduc cu cele folosite în timpul crizei din 2022", a afirmat oficialul.
Jorgensen a avertizat că războiul din Iran va provoca probabil o perturbare prelungită pe pieţele energiei. "Nu va fi de scurtă durată, deoarece, chiar dacă mâine va fi pace, încă vor exista consecinţe, deoarece infrastructura energetică în regiune a fost ruinată de război", le-a spus el jurnaliştilor după reuniunea miniştrilor Energiei din Uniunea Europeană.
Dependenţa semnificativă a Europei de importurile de energie a lăsat continentul expus majorării preţurilor de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. Iranul a blocat efectiv Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran şi Oman, întrerupând astfel o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol şi gaze naturale lichefiate, în cea mai gravă perturbare înregistrată până acum.
Preţurile gazelor în Europa au crescut cu peste 70% de când au început atacurile SUA şi Israelului, în 28 februarie.
Aprovizionarea blocului comunitar cu ţiţei şi gaze naturale nu a fost afectată direct de închiderea Strâmtoarii Ormuz, în condiţiile în care Europa importă cea mai mare parte a acestor surse de energie de la furnizori din afara Orientului Mijlociu.
Jorgensen a declarat că Bruxelles-ul este în mod special îngrijorat pe termen scurt de aprovizionarea Europei cu produse petroliere, cum ar fi motorină şi kerosen.
Ultimele livrări cu kerosen care au trecut prin Strâmtoarea Ormuz înaintea închiderii ei ar urma să ajungă în Europa în jur de 10 aprilie, a informat Benedict George, de la Argus Media.
"Nu există un risc real să rămânem fără kerosen", a declarat George pentru Reuters, adăugând că stocurile ţărilor din Europa pot acoperi cererea de kerosen pentru o perioadă de până la trei luni.
Totuşi, stocurile ar putea scădea la un nivel la care s-ar putea înregistra penurie sau preţuri volatile, a avertizat acesta.
UE obţine aproximativ 15% din kerosen de la furnizori din Orientul Mijlociu.
Într-o scrisoare trimisă miniştrilor Energiei şi consultată de Reuters se arată că guvernele statelor membre ar trebui să evite orice măsuri care ar creşte consumul de combustibil, ar limita comerţul cu produse petroliere sau ar descuraja producţia rafinăriilor europene care procesează aceste produse. "Statele membre sunt încurajate să amâne orice lucrări de întreţinere a rafinăriilor care nu sunt urgente", se adaugă în scrisoare, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
