EXCLUSIV  Limbajul semnelor. Săftoiu, LEGE care naște CONTROVERSE. Tarău, INTERVIU

Am discutat cu Ionica Tarău, mamă a unui tânăr care nu poate auzi și nici vorbi. De peste zece ani, este implicată în multe proiecte de susţinere a persoanelor cu deficienţe de auz. Ionica Tarău este autorizată ca asistent social, mediator social şi interpret în limbaj mimico-gestual. Preşedinte al "Asociaţiei 1 Iunie", s-a implicat în iniţiative legislative şi a contribuit la implementarea, în judeţul Buzău, a sistemului de urgenţă 113, destinat surdo-muţilor.

În exclusivitate pentru DC News, Ionica Tarău a explicat care sunt problemele cu schimbarea pe care o vrea Adriana Săftoiu. 

(Ionica Tarău și fiul ei la Facultatea de Jurnalism)

Nu se poate educație fără comunicare. Nu se poate să vedem angajați în instituții de educație unde elevii sunt surdo-muți, unde părinții lor sunt surdo-muți. Ionica Tarău a anunțat că va milita legal și va acționa în justiție pentru tot ce înseamnă încălcarea dreptului la acces educațional.

"Limbajul mimico-gestual, după mulți ani, în 2017, a fost recunoscut prin OUG 51. Au fost multe sesizări privind faptul că nu se punea în aplicare capitolul "Accesibilitate" în instituțiile de stat în afară de acces, adică rampă, dar nimeni nu se gândea ce nevoie are un om surd la relații cu publicul. Să luăm un exemplu: la un cabinet medical pentru a evolua un copil surdo-mut cu o mamă surdo-mută. Dacă acel copil nu este încadrat corect în gradul de handicap și nu ai făcut comunicarea cu familia, el niciodată nu va face un pas în dezvoltarea personală, niciun pas spre recuperare. Nelucrând cu el pe un plan personalizat de intervenție, nu poți să îi dai o șansă în viața normală. În instituțiile de stat nu se poate vorbi despre acces pentru surzi pentru că Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială nu a realizat în ultimii zece ani nicio campanie privind accesul informațional și comunicațional. Limbajul mimico-gestual este recunoscut în toată legislația care există pentru surzi. Limbajul semnelor românești este o aplicație dintr-un proiect al unui ONG. A trece la un proiect al unui ONG la schimbarea denumirii de limbaj mimico-gestual în limbajul semnelor românești înseamnă schimbarea legislației și a altor multe lucruri", a zis Ionica Tarău pentru DC News care a precizat că probabil ar fi vorba și despre bani în joc.

Limbajul semnelor românești sau limbaj mimico-gestual

"Legea 448/2006 nu spune 'limbajul semnelor românești', ci limbaj mimico-gestual. Interpreții nu sunt interpreți în limbajul semnelor, ci interpreți ai limbajului mimico-gestual, adică pentru ca lucrurile acestea să se poată întâmpla, ar trebui făcută o reformă care să dureze cel puțin zece ani. De ce să nu facem lucruri acum, pe legislația pe care o avem? De ce să mai treacă încă zece ani?", a mai spus Ionica Tarău.

Monopol pe un electorat surd

Referindu-se la proiectul de lege al Adrianei Săftoiu, interpretul în limbaj mimico-gestual a sugerat faptul că se dorește monopol pe un electorat surd. Ionica Tarău a dat de înțeles că politicieni care nu au făcut nimic timp de zece ani pentru persoanele aflate în nevoie s-au trezit brusc și vin cu idei în acest sens.

"Pe data 21 martie, m-am întâlnit întâmplător cu doamna Adriana Săftoiu în cadrul unui proiect, prima aplicație de învățare a limbajului semnelor din România. Mi s-a părut că am fost atacată la orice propoziție. Toate frazele începeau cu numele meu, deși nu eram eu subiectul întâlnirii. Cei din sală erau de acord cu ideea proiectului. Nu m-am simțit lezată sau afectată, dar mi-am dat seama că, printr-un proiect, se dorește a pune monopol pe viața unor oameni care nu au acces la informații. Nu poți schimba legislația pentru a-ți vedea interesul într-un proiect", a adăugat Ionica Tarău.

Solicitare către Adriana Săftoiu

Rugată să îi transmită o recomandare Adrianei Săftoiu, specialista a zis pentru DC News: "Doamna deputat PNL ar putea face ca lucrurile să se întâmple în interesul surzilor pe legislația care există în prezent. Ar putea face ca instituțiile să respecte limbajul mimico-gestual și accesul la educație, la evaluare medicală. Aceste lucruri s-ar putea întâmpla dacă decidenții ar dori să vadă de ce aceste probleme nu s-au rezolvat. Vorbesc despre campaniile de monitorizare a aplicării legii protecției sociale care este din 2006! Au trecut 12 ani. Chiar să calci în picioare munca unor specialiști?!" .

Izolare totală

30.000 de români cu deficienţe de auz trăiesc în România într-o totală izolare. Fie că este vorba despre accesul la educaţie, muncă sau servicii publice, pentru aceste persoane statul pare să pună bariere invizibile de limbaj. Dacă nu sunt însoţite de un aparţinător la ghişeele instituţiilor publice, de cele mai multe ori, persoanele surde ajung să renunţe la rezolvarea problemelor, pentru că nu reuşesc să se facă înţelese.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News