După 1.128 de zile petrecute în detenție, Elena Udrea a părăsit, joi, 17 iulie, Penitenciarul Târgșor, în urma unei decizii definitive a Tribunalului Prahova, care a respins contestația DNA față de liberarea...

„Pușcăria este foarte grea, mai ales pentru femei. Într-o cameră cu 8 paturi, stau chiar și 15 femei. Sunt 50 de grade în acele spații”, a afirmat fostul ministru. A dezvăluit și că fiica sa a vizitat-o de 125 de ori în penitenciar, iar această legătură a fost esențială pentru a putea rezista în spatele gratiilor. „Vreau să-mi cresc copilul în România, aici unde are prietenii ei”, a declarat Udrea, excluzând posibilitatea de a părăsi țara.

Întrebată despre o posibilă întoarcere în politică, Elena Udrea a preferat un ton ironic și reținut. „Nu îmi mai trece prin cap (...). Ca o glumă, văzând cine face politică astăzi, m-ar bate gândul, dar este o glumă”, a spus ea, evitând un răspuns tranșant, dar lăsând să se înțeleagă că viața politică actuală nu o impresionează.

În ceea ce privește trecutul care a adus-o în spatele gratiilor, Udrea susține că nu regretă tot ce a făcut în cariera politică, afirmând cu fermitate: „Am făcut Gala Bute cu mândrie”. Cu toate acestea, recunoaște că dacă ar fi știut consecințele, ar fi ales alt drum.

Pe plan juridic, însă, reintrarea în viața politică rămâne imposibilă pentru o perioadă de timp

Potrivit minutei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare, la care se adaugă o interdicție de 4 ani de exercitare a unor drepturi. Mai exact, instanța a aplicat și o pedeapsă complementară, prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969, ceea ce înseamnă că Udrea nu mai poate fi aleasă într-o autoritate publică și nu poate ocupa o funcție care implică exercitarea autorității de stat pentru o perioadă de patru ani după executarea pedepsei cu închisoarea.

Contactat de DC News, avocatul Bogdan Bărbuceanu a explicat natura și efectele acestei sancțiuni complementare: „Pe art. 64 din Codul penal din 1968 era obligată instanța să-i aplice și o pedeapsă complementară, ceea ce presupune că se execută după ce a fost executată pedeapsa privativă de libertate. La tratamentul penal al infracțiunilor pentru care a fost condamnată, spune că se impun și interzicerea unor drepturi. Și atunci instanța nu are o opțiune, este obligată să interzică drepturi”. Acesta a precizat că, în cazul Elenei Udrea, instanța „i-a lăsat dreptul de a alege, a luat dreptul de a fi ales și, pe lit. b), de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat”.

Întrebat cum se încadrează această decizie în practica instanțelor, avocatul a răspuns: „Este în regulă, cam așa se dau. Între 3-4-5 ani se aplicau pe vechiul Cod pedepsele complementare”.

Așadar, chiar dacă Elena Udrea ar nutri intenții de a reveni în prim-planul politicii românești, obstacolele legale sunt clare și riguroase. Pentru cel puțin patru ani de acum înainte, până în 2029, fostul ministru nu va putea candida la nicio funcție publică și nu va putea ocupa vreo poziție ce implică autoritatea de stat.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News