Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) va judeca miercuri, 12 februarie, contestația depusă de fosta deputată PSD Laura Vicol și soțul său, omul de afaceri Vladimir Ciorbă, împotriva deciziei prin care...
Pe lângă cuplul Vicol-Ciorbă, în același dosar au depus contestații și ceilalți trei inculpați aflați în arest preventiv: Gheorghe Emanuel Poștoacă, Cristian Nicolae Poștoacă și Florin Poștoacă.
De asemenea, și persoanele aflate în arest la domiciliu – Sanda Răileanu, Oana Claudia Oprea (considerată contabila grupării) și Bogdan Adalbert Șaitoș – au contestat măsurile dispuse de Curtea de Apel București, potrivit informațiilor furnizate de Agerpres.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost plasați în arest preventiv pe 4 februarie, în urma unei decizii luate de Curtea de Apel București, la solicitarea procurorilor DIICOT.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați că au delapidat zeci de milioane de euro din grupul de firme Nordis, folosind banii clienților pentru a-și finanța un stil de viață extravagant. Procurorii DIICOT susțin că fondurile au fost cheltuite pe vacanțe de lux, călătorii cu avioane private și achiziții de mașini scumpe.
Concret, anchetatorii au descoperit că Vicol și Ciorbă au cheltuit 1,5 milioane de euro pe zboruri cu avioane private și elicoptere spre destinații exotice precum Nisa, Mykonos, Madrid, Paris și Delta Dunării. Pe lângă acestea, au achiziționat mașini de lux – Ferrari, Bentley și Rolls Royce – în valoare de aproape 5 milioane de euro.
Lista acuzațiilor cuprinde:
- constituirea unui grup infracțional organizat
- delapidare cu consecințe deosebit de grave
- spălare de bani,evaziune fiscală
- înșelăciune
- stabilirea cu rea-credință a impozitelor și taxelor, cu scopul obținerii unor rambursări ilegale de la bugetul de stat.
În acest dosar, procurorii cercetează și rolul unor notari publici implicați în tranzacțiile imobiliare suspecte. Printre aceștia se numără Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu, și fosta deputată PSD Andreea Cosma.
În total, ancheta DIICOT vizează 40 de persoane fizice și 32 de firme, care ar fi fost implicate într-un mecanism infracțional complex. Potrivit procurorilor, gruparea a fost organizată pe trei paliere, iar schema infracțională a avut la bază promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare fictive, prin care sumele de bani încasate de la clienți erau delapidate și direcționate către alte scopuri.
Ancheta DIICOT a scos la iveală că, în perioada 2019 - 2024, grupul infracțional a încasat peste 957 de milioane de lei (aproximativ 195 de milioane de euro) de la clienții care cumpărau apartamente, locuri de parcare și mobilier în cadrul proiectelor imobiliare promovate de firmele controlate de grupare.
Fondurile astfel obținute au fost spălate printr-un circuit financiar complicat, iar o parte din bani au fost folosiți pentru achiziții de bunuri de lux, excursii costisitoare și operațiuni menite să ascundă originea sumelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News