Kovesi, lăudată în presa rusă. Este prezentată ca o eroină

Autor: Anca Murgoci

Declarațiile Laurei Codruța Kovesi, citate de presa de la Moscova, conturează ideea că, deși există mecanisme anticorupție în UE, acestea nu funcționează întotdeauna eficient, mai ales când sunt implicate persoane influente.

Probleme precum birocrația excesivă, lipsa de coordonare și imunitățile politice pot îngreuna anchetele. UE promovează oficial lupta anticorupție ca valoare fundamentală, inclusiv pentru statele candidate. Totuși, există o discrepanță între discurs și realitate, în special în cazurile de corupție la nivel înalt. Articolul din presa rusă critică UE. Informațiil au fost selectate și accentuate pentru a susține o anumită narațiune, de exemplu, ideea că „Occidentul este ipocrit”. Imaginea Laurei Codruța Kovesi este prezentată pozitiv, ca un procuror care încearcă să investigheze fără compromisuri, în ciuda presiunilor.

Iată ce scrie site-ul rusesc vz.ru/world/2026/3/26/1405561.html:

„Zeci de miliarde de euro, la asemenea proporții ajunge anual valoarea tranzacțiilor de corupție din Uniunea Europeană, potrivit șefei Parchetului European, Laura Kovesi. Nu doar dimensiunea abuzurilor este șocantă, ci și faptul că vinovații sunt aproape imposibil de tras la răspundere: Lupta anticorupție în Europa s-ar fi transformat într-o fațadă și o imitație.

Oficialii UE au susținut mereu că lupta împotriva corupției este unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii. Mai mult, acest principiu a fost impus și țărilor care aspirau să adere. În realitate însă, există o corupție folosită ca pretext politic pentru presiune și eliminarea adversarilor și o altă corupție, de nivel atât de înalt, încât legea nu îndrăznește să ajungă la ea.

Aceste afirmații sunt susținute de un interviu recent acordat de Laura Kpvesi, care a vorbit deschis despre ceea ce se întâmplă în culisele europene. Născută în România, ea a lucrat în sistemul de procuratură național și a devenit procuror general, înainte de a prelua conducerea Parchetului European, unde coordonează lupta împotriva infracțiunilor financiare grave.

În timpul mandatului său, Kovesi a deschis peste 3.600 de dosare și a obținut înghețarea a peste un miliard de euro, inclusiv fonduri aparținând mafiei. E a spus că un înalt oficial al Comisiei Europene i-ar fi cerut, în privat, să își tempereze declarațiile publice privind amploarea corupției din UE.

Procurorul a respins ferm această solicitare: „Cum puteți să-mi cereți asta? Suntem o instituție independentă. Dacă există suspiciuni, datoria noastră este să investigăm”. În interviul acordat Euractiv, ea a sugerat că instituțiile europene sunt deranjate de refuzul ei de a ignora cazurile care ar putea implica persoane din cercurile de putere.

Potrivit lui Kovesi, problema nu este doar reprezentată de infractori, ci și de sistemele politice și instituționale ale UE, care fac extrem de dificil controlul fluxurilor financiare. Deși există numeroase agenții și structuri create pentru prevenirea fraudelor, eficiența lor reală este discutabilă.

„Există multe instituții care ar trebui să prevină fraudele și să facă audituri, dar la un moment dat îți dai seama că nimeni nu face, de fapt, ceea ce ar trebui”, a declarat ea.

Conform estimărilor sale, doar anul trecut, fraudele financiare din UE au ajuns la aproximativ 67 de miliarde de euro, însă acestea sunt doar cazurile investigate, nu și cele care au ajuns în instanță sau au fost soluționate.

Un exemplu este accidentul feroviar din Grecia din 2022, soldat cu 57 de morți, cauzat, potrivit investigațiilor, de deturnarea fondurilor europene destinate siguranței feroviare. Kovesi nu a putut însă ajunge la persoanele responsabile, din cauza limitărilor legislative.

În practică, politicienii beneficiază adesea de imunitate, fie prin lege, fie prin mecanisme informale de protecție reciprocă. De asemenea, investigațiile care vizează persoane influente sunt frecvent blocate sau încetinite.

Kovesi a întâmpinat inclusiv sabotaj instituțional. De exemplu, în Belgia, lipsa bruscă de personal a Parchetului European a coincis cu o investigație privind contractele de achiziție a vaccinurilor și posibila implicare a Ursulei von der Leyen. Întârzierile pot duce la prescrierea faptelor. De asemenea, ea a atras atenția asupra campaniilor de discreditare îndreptate împotriva procurorilor incomozi, prin presiuni mediatice și atacuri publice”.

VEZI ȘI: Kovesi: Înainte să vă spun planurile mele, trebuie sa fac niște precizări