Jocul Ursului de Anul Nou. Urarea, semnificația și tradițiile

Sursă: Agerpres
Sursă: Agerpres

Jocul Ursului se numără printre obiceiurile de iarnă ce se mai practică și astăzi în foarte multe sate. Iată ce semnifică Jocul Ursului de Anul Nou.

Jocurile cu măști din Moldova sunt obiceiuri arhaice și pastorale cu o tradiție impresionantă ce datează de ani de zile și au loc cu prilejul Anului Nou.

Mircea Eliade spunea despre aceste obiceiuri că: "Asemenea ceremonii sunt încă populare în Balcani, în România mai ales, în timpul celor 12 zile din Ajunul Crăciunului, până la Bobotează. La origine, acestea erau ceremonii în legătură cu întoarcerea periodică a morților și comportau tot felul de măști animale – cal, capra, urs".

Semnificația Jocului Ursului

 

Puternic, violent, imprevizibil și uneori chiar crud, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, cercetătorii confirmând existența unui cult al acestuia, încă din paleolitic. Mai mult, cercetările antropologilor efectuate la Polul Nord, în Siberia, în Scandinavia și în nordul al Americii, au dus la concluzia că în sânul tuturor culturilor existente aici, ursul reprezintă un animal sacru. Popoarele uralo-altaice ale Eurasiei septentrionale până în Alaska, îl considerau drept spirit al pădurii, suprem stăpân al energiilor cosmice, simbol al fecundității, citează crestinortodox.ro.

Jocul Ursului, obicei de Anul Nou

 

Jocul Ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu măști întâlnite în satele din Moldova, deoarece ursul era venerat în Bucovina mai mult decât în orice altă parte a României. Paradoxal, jocul ursului este practicat mai mult în zonele colinare și de câmpie și mai puțîn în cele montane. Cei mai spectaculoși urși de Anul Nou îi întâlnim în Bosanci, Udesti, Chiliseni, Stirbat, Poieni, Boroaia și în zona Campulungului, în special la Sadova și la Fundu Moldovei.

Jocul cu măști de urs simbolizează moartea și reînvierea naturii. 

Pregătirea costumelor

 

Pregătirea măștii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucură de o mare atenție. Cea mai arhaică formă de reprezentare a ursului este cea din paie, dar, cu timpul, acesta masca s-a realizat chiar din blană ursului veritabil. Pentru obținerea costumului din paie, se răsucesc frânghii din paie de ovăz, lungi de aproximativ 40 m care, în dimineață ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtătorului, acesta rămânând astfel echipat pe toată durata purtării costumației. Masca inițială din paie era aruncată în foc pentru a arde, simbolizând astfel moartea și renașterea vegetației, odată cu trecerea anotimpurilor, mai scriu ei.

În unele părți, formă capului de urs se obține întinzând o piele de vițel sau de miel peste o găleată metalică, în timp ce în alte sate pielea se întinde pe un suport metalic, în așa fel încât redă fizionomia animalului. De la gât în jos, corpul celui care se maschează este acoperit cu o blană de oaie sau cu un cojoc lung, întors pe dos.

Cetele de urși pot fi independente dar, de regulă, ele alcătuiesc un nucleu ceremonial în cadrul grupurilor complexe de mascați (Malanca, Benzile, Pârtiile etc.) Ceață urșilor este condusă de un căpitan fiind compusă din: urși, ursari, irozi, mascați și toboșari. Urșii sunt jucați de persoane îmbrăcate în blană de urs împodobită cu ținte, curele și canafi mari roșii.

Urarea la Jocul Ursului 

Buna seara gospodari!
Venim cu ursul din deal,
Daca bine si voiti
Ursul nostru sa-l primiti!
Na! Na! Na! Martine, na!
Nu te da, nu te muia,
Ca pun mana pe nuia,
Si nuiaua-i de rachita,
Hai, Martine, la pamant,
Si asculta-ma ce-ti cant!
Cand erai mai mititel
Erai tare frumusel,
Dar de cand ai crescut mare,
Ma dai jos de pe picioare!
Na! Na! Na! Martine na!
Mai intoarce-te asa!
Joaca, joaca, Mos Martine,
Ca-ti dau miere de albine
Joaca, joaca tropotit
Ca tiganul la prasit!
L-am adus cu sania!
Joaca, joaca, urs nebun,
Ca de nu-ti fac pielea scrum!
Merge roata pravalita.
Na! Na! Na! Martine Na!
Joaca, joaca, nu mai sta!
Foaie verde de bradut,
Ursul meu cu doi puiuti,
Foaie verde de dudau,
Ursul meu de la Bacau
A venit la dumneavoastra
Ca sa joace-o ursareasca
Na! Na! Na! Martine, na!
Nu te da nu te muia!
Joaca, joaca, ursule,
Ca s-or coace murele,
Mai tare te-i ingrasa
Si prin case vei juca.
Salta, salta tot mai sus,
Ca si anul care-i dus!
Ia apleaca-te in jos,
Sa saluti gazda frumos!
Foaie verde de secara,
Sa iesi ursule afara!
Ursul meu din Spania
Foaie verde de stejar
Sanatate, gospodari!
La anu' si "La multi ani!" 

Ursul, în mitologia românească

 

În mitologia românească ursul este investit cu multiple virtuți apotropaice (protectoare), terapeutice și meteorologice. Mai demult, există chiar credință că un nou născut, dacă era dat cu grăsime de urs pe corp, la prima spălare, câștigă forță și norocul ursului. Cei bolnavi sau speriați erau afumați cu părul jumulit din blană salbaticiunii, sau se mai obișnuia că cei debili fizic sau bolnaviciosi să fie "botezați", căpătând numele de Urs sau Ursul, pentru alungarea bolilor și morții, ritualul fiind unul diferit de cel creștin. Încă din Evul Mediu există atestări că urșii erau folosiți pentru vindecarea durerilor lombare: este vorba de călcatul ursului (erau urși dresați special pentru a face masaj cu picioarele).

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26