Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, a participat astăzi, la Băile Tuşnad, la conferinţa de lansare a proiectului "Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România", finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
La conferinţă au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în calitate de Lider de proiect, şi partenerii acestuia: Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Braşov, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea".
Proiectul "Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România" are o valoare totală de 53.598.950,71 lei şi are ca obiectiv principal estimarea genetică a populaţiei de urs brun din Carpaţii României.
***
"Estimarea populaţiei de urs brun din România a intrat în stop cadru din 2016. Nimeni nu a mai monitorizat evoluţia acestei specii, care astăzi provoacă spaima în multe comunităţi din ţară. Datoria ministerului este dublă: pe de-o parte, să conserve această specie, iar pe de altă parte, să protejeze populaţia. Orice politică trebuie bazată pe cifre: e nevoie să ştim cât mai precis câţi urşi trăiesc astăzi în România. Datele din 2016 vorbesc despre o populaţie de urs brun între 6000 şi 7000 de exemplare. Însă, privind la evoluţia situaţiei din judeţele care astăzi înregistrează atacuri ale acestei specii şi care au crescut de la 8 la peste 13, estimăm că populaţia de urs din ţară este mult mai mare decât ultimele estimări pe care le avem.
De aceea, acest proiect este extrem de important, el vine cu cea mai bună soluţie la nivel mondial, dar şi cu finanţare pentru această soluţie. Pe lângă estimarea populaţiei de urs, contractul de finanţare permite implementarea primelor măsuri serioase de intervenţie: vor fi cumpărate garduri electrice şi va fi construit un complex de îngrijire a urşilor care sunt răniţi sau au nevoie de îngrijiri. Cu siguranţă, este un prim pas important în managementul acestei specii, care va avea succes doar dacă se bazează pe ştiinţă. Dacă acest management cinegetic va fi unul profesional, România va avea un fond cinegetic valoros", a precizat ministrul mediului, apelor şi pădurilor.
***
Prelevarea probelor genetice va fi realizată cu sprijinul a peste 400 de specialişti din cadrul Romsilva, cu ajutorul câinilor specializaţi în depistarea excrementelor de urs, dar şi al gestionarilor fondurilor cinegetice. Echipele care vor culege datele din teren vor transmite probele către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", unde vor fi analizate în laborator şi interpretate. De asemenea, proiectul prevede achiziţionarea şi instalarea de sisteme de protecţie a animalelor domestice, a culturilor şi a bunurilor populaţiei, a stânelor, respectiv 1.140 de garduri electrice de diverse tipuri, de diverse tehnologii şi montarea camerelor de supraveghere pentru a urmări eficienţa fiecărui tip de gard electric.
"E nevoie de instrumente de protecţie a populaţiei. Ieri am primit ultimele informaţii privind numărul de apeluri ale populaţiei la serviciul unic de urgenţă: în anul 2021 au fost peste 4.400 de apeluri la 112, faţă de peste 200 de apeluri în 2016. Contactele om-urs sunt tot mai frecvente. Acestea pot fi prevenite prin măsuri active: habitatul natural al ursului trebuie să fie protejat, iar migrarea acestei specii în zonele locuite să fie mai rară" - a mai precizat ministrul Barna Tanczos.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu