EXCLUSIV  Impunătoarea Cetate Hotin. Ziduri de 6 metri grosime din vremea lui Ștefan cel Mare / galerie FOTO

Cetatea Hotin este cea mai mare fortificație de pe malul Nistrului, primele urme ale unor ziduri datând din secolele VII-VIII.

Salba de fortificații nistrene a Principatului Moldova începea la sud cu Cetatea Albă, cu Tighina și Orhei în centru și cu Soroca și Hotin la nord. Alte două cetăți, astăzi ruinate, Chilia în sud, la Dunăre, și Țețina în nord, lângă Cernăuți, închideau granițele Moldovei lui Ștefan cel Mare. Îmbucurător este faptul că cele de pe malul Nistrului au rămas în picioare și sunt deschise publicului, cu excepția Tighinei, acolo unde cetatea este folosită ca depozit de armament de către Armata a 14-a rusă care a ocupat Transnistria și orașul Bender (Tighina) și a Orheiului care s-a ruinat.

Cea mai mare dintre cele cetățile nistrene este Hotinul. Este localizată într-o microdepresiune de pe malul Nistrului, pe o popină a acestuia, în Regiunea Cernăuți din Ucraina. Istoric, cetatea se află în nordul Basarabiei, teritoriu ocupat în primă fază la 1711 de otomani și făcut raia, iar ulterior de ruși, în 1812. Regiunea a intrat în componența României în 1918 și a făcut parte din Regatul României până în 1940 și, ulterior, din 1941 până în 1944. 

Conform descoperirilor, primele fortificații de la Hotin datează încă din secolele VII-VIII, însă primele ziduri de piatră au apărut la începutul secolului al XIII-lea. La venirea pe tron a lui Ștefan cel Mare, cetatea era sub ocupația poloneză. După 2 ani, în urma mai multor asedii ale acestuia, cetatea a intrat în componența Moldovei. 

Atmosfera sovietică din nordul Basarabiei

După cum am menționat anterior, Hotinul este cea mai mare fortificație de pe malul Nistrului. În secolul trecut, în aval de cetate a fost construit un baraj, la Novodnistrovsk, fapt ce a cauzat o creștere a volumului râului Nistru în amonte până dincolo de cetate. Astfel, și râul are un volum impresionant în dreptul cetății. 

Fiind aflat într-o zonă marginală a Regiunii Cernăuți, orașul Hotin este parcă blocat în altă epocă. Chiar dacă se fac investiții în infrastructura de transport, pe lângă aerul sovietic al acestuia, aș putea spune că orașul se aseamănă cu Darabani, Murgeni ori Băilești din România. 

Cetatea se află în nord-estul orașului, pe o popină a Nistrului, într-o frumoasă microdepresiune. Taxa de parcare este de 20 de grivne, iar de vizitare de 70 de grivne de persoană, aproximativ 11 lei românești. De cum ieși din parcare, numeroși vânzători ambulanți te întâmpină pentru ați vinde diferite produse la prețuri infime. Totuși, și aici vei întâmpina aceeași problemă de care am vorbit în cazul orașului Cernăuți și anume aceea că oamenii nu cunosc absolut deloc limba engleză (citește AICI). O bilă albă în aceste locuri vor avea turiștii care au cunoștințe de limbă rusă.

Totuși, dacă orașul a rămas blocat în anii ’70, nu același lucru se poate spune despre zona rurală. Satele moldovenești aliniate în lungul văilor îți oferă aceeași imagine ca și cele din Botoșani, Vaslui, Iași sau din Republica Moldova.

Ce impresionează la Cetatea Hotin

După zona cu magazine, aflată pe terasa Nistrului, se trece de fortificațiile otomane, practic cele mai exterioare ziduri ale cetății, construite în perioada în care întreaga zonă era raia turcească, după care începe să se coboare spre frumoasa citadelă. Din acest loc, perspectiva este una impresionantă, zidul vestic se ridică semeț la peste 40 de metri, iar la dreapta râul Nistru spală zidurile răsăritene ale acesteia. Spre est, în imediata vecinătate a aleii care duce spre cetate, se află o biserică. Aleea de coborâre spre cetate oferă și o frumoasă expunere pentru împătimiții de fotografie.

După ce intri pe poartă, observi zidurile cetății care au pe alocuri 5-6 metri grosime, în unele zone fiind străpunse cu metereze. În curtea interioară există mai multe construcții, dar și o fântână, similară cu cea de la Castelul Corvinilor din Hunedoara.

În construcțiile cetății pot fi admirate diferite exponate, de la armuri și arme până la piese de mobilier și țesături. totodată, în subteranele acesteia sun reprezentate prin figurine diferite activități care aveau loc „pe vremuri“ acolo. 

Un călău care tocmai se pregătește de o execuție în piața publică te poate convinge că trăim niște vremuri în care diplomația s-a impus ireversibil în fața unor practici medievale care cu siguranță te puteau marca. Mai poți admira în subteran berbeci medievali, pe care asediatorii îi foloseau pentru a străpunge porțile cetăților. Erau realizați din cei mai noduroși bușteni, tocmai pentru a rezista presiunii și a nu se frânge din cauza impactului.

Cum arătau toaletele în Evul Mediu

Toaletele medievale nu erau cu mult diferite de cele actuale, cu mențiunea că pe vremuri nu exista o rețea de canalizare care să colecteze deșeurile. În cazul Cetății Hotin, rețeaua de canal era reprezentată de râul Nistru. Niște lespezi înclinate și direcționate, prin ziduri, către Nistru făceau ca deșeurile să se scurgă direct în apa râului. Aș putea spune că toaletele medievale de la Hotin sunt chiar superioare celebrelor wc-uri turcești care încă mai există în România.

Concluzionez prin a preciza că este necesar să îți rezervi mai bine de 4 ore pentru a vizita cetatea pe de-a-ntregul, mai ales dacă ești pasionat de fotografie și vrei să rămâi cu amintiri frumoase de acolo. O plimbare pe dealurile ce o înconjoară îți poate oferi numeroase perspective către niște cadre excepționale, mai ales la orele serii, atunci când apa Nistrului capătă nuanțe roșiatice.

CITEȘTE ȘI   -  EXCLUSIV  Miracolele de la marginea României. Impresionanta Mănăstire Bănceni și Icoana Plângătoare din Boian / galerie FOTO

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy