Concluziile sintetice ale studiului:
- 46% dintre salariații din sectorul public de sănătate au sporurile pentru condiții de muncă situate la nivel minim sau sub acest nivel. Procentul salariaților care au sporurile pentru condiții de muncă la nivel minim sau sub nivelul minim este semnificativ mai mare în cazul unităților sanitare din subordinea Ministerului Sănătății decât în cazul celor aflate în subordinea consiliilor locale. Transpuse în realitate, cifrele arată în unele cazuri situații de-a dreptul șocante: salariații din spitale mari, aflate „la capătul de linie al complexității tratamentului”, au sporurile pentru condiții de muncă semnificativ mai mici decât salariații care lucrează în unele spitale aflate în subordinea consiliilor locale.
- 5% dintre salariați au sporul pentru condiții de muncă sub nivelul minim prevăzut în Regulamentul de sporuri, cu încălcarea legii; majoritatea acestor spitale se află în subordinea Ministerului Sănătății. Pentru acești salariați garanția oferită de Guvern de-a asigura acordarea cel puțin a sporului minim este contrazisă de realitate.
Sporuri reduse pentru ore suplimentare
- Cca. 40% dintre salariații care lucrează în zilele libere legale au indicat o scădere a sporului pentru activitatea desfășurată în aceste zile. În condițiile constrângerilor introduse de prevederile OUG nr. 114/2018 și absenței protecției promise de Guvern, acest spor riscă să diminueze continuu, situația lui fiind de-a dreptul precară. Consecința firească o constituie scăderea continuă a procentului salariaților care vor mai dori să lucreze în zilele libere legale (consecința fiind deja vizibilă în timpul sărbătorilor de la sfârșitul anului 2018).
- Raportarea sporurilor pentru condiții de muncă la salariile de bază se află pe primul loc în ierarhia revendicărilor susținute de salariații din sectorul public de sănătate.
- Pe locul doi în ierarhia revendicărilor susținute de salariați se află îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salariaților și de tratament ale pacienților prin creșterea finanțării unităților sanitare, fapt ce denotă preocuparea salariaților din sănătate atât pentru calitatea vieții profesionale cât și pentru calitatea serviciilor medicale acordate pacienților.
- A treia revendicare în ordinea priorităților salariaților o constituie eliminarea inechităților generate de acordarea sporurilor pentru condițiile de muncă.
Legea adaugă la nemulțumirile angajaților
Efectele OUG nr. 114/2018 asupra veniturilor angajaților se adaugă nemulțumirilor deja existente legate de modul de acordare a sporurilor pentru condiții de muncă, supra-impozitarea indemnizației de hrană, diminuarea sporului pentru sâmbete și duminici, neacordarea voucherelor de vacanță tuturor salariaților din unitățile sanitare. Ținând cont că efectele includ introducerea unor excepții pe perioadă nedeterminată de la principii legale esențiale, cum ar fi eliminarea raportării sporurilor pentru condiții de muncă la salariile de bază pentru cca. 50% dintre salariații din unitățile publice, anularea raportării sporurilor de tură, de lucru în zilele libere legale și de gardă la salariile de bază, situația generează un sentiment general de insatisfacție la nivelul salariaților din sectorul public de sănătate. Datele obținute în cadrul acestui studiu constituie o parte din informațiile ce vor fi prezentate de reprezentanții Federației „Solidaritatea Sanitară” în cadrul negocierilor de astăzi, 17.01.2019, ce urmează a fi desfășurate cu ministrul Sănătății, ele fiind completate de datele pe care le-am publicat deja privind impactul creșterilor salariale asupra plăților informale și de prezentarea analitică a impactului OUG nr. 114/2018, pe fiecare categorie de salariați. Studiul a fost desfășurat de Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” în perioada 27 decembrie 2018 - 14 ianuarie 2019 pe un eșantion de 1244 de salariați.
VEZI ȘI:
Șpaga din spitale, o problemă a Guvernului
Crudu, protest cu tricolorul la poartă. Solidaritatea tatălui
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
