Plafonul prețurilor gazelor va intra în vigoare în februarie, dar experții UE avertizează: până acum nu a avut niciun efect asupra prețurilor și ar putea duce la o criză de lichiditate.
Plafonul prețului gazelor a fost adoptat de guvernele Uniunii Europene pentru a reduce creșterea facturilor. Dar pentru experții UE însuși ar putea fi inutil în acest scop și, ceea ce este mai rău, ar putea duce la instabilitate financiară care ar putea pune în dificultate administrațiile publice și pe contribuabili.
Acesta este avertismentul lansat de două organisme europene, Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei (ACER) și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).
Plafonul de preț va intra în vigoare în februarie și, conform acordului de la Bruxelles, după luni de negocieri, va intra în vigoare dacă prețurile gazelor tranzacționate pe TTF în Amsterdam vor depăși 180 de euro pe megawatt oră timp de trei zile.
În prezent, prețurile sunt în jur de 70 de euro pe megawatt oră. Pentru unii observatori, meritul acestui declin s-ar datora plafonului de preț: amenințarea plafonului a fost suficientă pentru a reduce speculațiile și pentru a readuce operatorii de piață la sfaturi mai blânde, potrivit Europa Today.
Dar pentru ACER și ESMA, măsura nu ar avea niciun merit în privința tendințelor prețurilor, cel puțin până acum. Scăderea prețurilor la gaze din ultimele luni se datorează tendințelor care erau deja prezente înainte de adoptarea regulamentului care a instituit plafonul de preț: scăderea cererii, iarnă blândă, stocuri pline.
Pe de altă parte, discuția cu privire la potențialele riscuri care se profilează la orizont este diferită. ESMA, de exemplu, susține că, dacă prețurile gazelor se apropie de nivelul care ar declanșa limita, este posibil ca participanții de pe piață să își schimbe comportamentul pentru a evita declanșarea acestuia sau pentru a se pregăti pentru acesta.
”Deși acest comportament ar părea rațional la nivel individual, ar putea declanșa schimbări semnificative și bruște în mediul de piață mai larg, care ar putea afecta funcționarea ordonată a piețelor și, în cele din urmă, stabilitatea financiară”, scrie ESMA.
Și ACER a ajuns la aceeași concluzie: operatorii de piață, pentru a ocoli plafonul, și-ar putea redirecționa tranzacțiile către așa-numitele contracte ”over the counter” sau pe piețele de gaze din afara UE. Cu alte cuvinte, ar abandona TTF, bursa din Amsterdam, și ar merge în altă parte, chiar încheind ”contracte cu scadențe neacoperite de regulament”, susține ACER.
Potrivit celor două agenții UE, unul dintre cele mai mari riscuri este ca în final să fie ”mai puțină lichiditate” pe piața europeană. Ceea ce, tradus, înseamnă probleme serioase pentru firmele care vând energia electrică produsă din gaz.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu