La 25 de ani de la Revoluţia din 1989, în cadrul unei emisiuni speciale de la Antena 3, a fost prezentată o cifră cutremurătoare: aproape 10.000 de femei au murit după ce Nicolae Ceauşescu a semnat în 1996 decretul 770 prin care interzicea avorturile.
Întrucâ emisiunea de marți seară de la Antena 3 s-a desfăşurat respectând în mare parte cutumele judecătoreşti în încercarea de a rejudeca procesul cuplului Nicolae și Elena Ceauşescu, s-a vorbit și despre celebrul decret care a transformat femeile în instrumente fără control asupra propriului corp, cel care interzicea avortul.
Decretul 770, semnat de Nicolae Ceaușescu în octombrie 1966 prevedea ca femeile până în 40 de ani, fără afecţiuni fizice sau psihice severe, să aibă cel puţin patru copii. Teoretic, legea era menită să elimine prostituţia şi "libertinajul" din România, dar, să şi nască oameni noi, comunişti puri, adevăraţi exponenţi ai Epocii de Aur.
Legat de acest subiect, sensibil încă, a vorbit, ca "martor", Bogdan Panait, fost șef al Oficiului Român pentru Adopții, numit la scurt timp după evenimentele din 1989 șef al Direcției de Asistență Socială din Bucuresti, care a preluat grija pentru copii născuți după acea reglementare.
"Primul decret privind scoaterea avortului în ilegalitate a fost în 1948. În 1957 s-a revenit, după un model de reglementare din Rusia, pentru ca în 2 octombrie 1966 să fie dat renumitul decret 770. În perioada '58-'66 au fost înregistrate peste 1.000.000 de avorturi. Înainte de acel decret, conducerea de partid de atunci s-a întâlnit la Neptun. Alexandru Drăghici, ministru de Interne, a făcut această propunere. Au fost foarte multe discuții pe această temă. Foarte mulți au încecat să aducă argumente împotriva acestui lucru. Ceaușescu, după cum reiese din stenograme, a avut o intervenție în care spunea că a crescut într-o familie de 10 copii și toți în aceeași cameră. (...) Problema "decrețeilor" s-a pus in perspectiva dezvoltării economice a României, fixându-se ca țintă anul 2000. Dacă femeile nu făceau avort, România trebuia să aibă 29 de milioane de cetățeni. Efectul a fost că în anul următor sporul de populație ajunsese la 24%, față de 12% cu un an înainte. În 1983, a revenit însă la ceea ce era înainte de semnarea decretului. În această perioadă premergătoare decretului, numărul de avorturi era comparabil cu perioada de după decret, până în 1983, când practic patru din cinci sarcini se termina cu avort. Dar media pe femei fertile în România era 2,4 copii. Lucru acesta dădea un orizont de populație de 21 de milioane de cetățeni în 2000. Cam acolo unde de fapt s-a și ajuns", a explicat Bogdan Panait.
Întrebat de Dana Grecu, moderatoarea emisiunii, dacă se cunoaște numărul femeilor care au murit din cauza avorturile făcute acasă, Bogdan Panait a dat o cifră cutremurătoare: 9.452 de femei au murit, la cre ar trebui adăugate și femeile care au făcut avort și care s-au prăpădit după un anumit timp, fără a mai fi contorizate.
Decesul acestor femei nu a fost singura consecință nefastă a acelui decret, întrucât, după evenimentele din '89, a ieșit la iveală o altă realitate cruntă, considerată tabu în acea perioadă: copiii din orfelinate, nedoriți sau maltratați în timpul acțiunii de avortare a lor.
Peste 170.00 de copii au fost abandonați în sute de orfelinate, toate subfinanțate, unde micuții erau maltratați, înfomentați și ținuți în lanțuri.
Mai mult, în 1990, 10% dintre orfanii sub trei ani erau infestați cu SIDA, din cauza acelor nesterilzate și transfuziilor cu sânge.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu