Se numește alajú, dar în spatele acestui nume misterios, provenit din limba arabă și însemnând „umplutură”, se ascunde un desert neașteptat: un amestec savuros de miere aurie, pesmet crocant, nuci prăjite ?...
Gastronomia spaniolă nu se limitează la faimoasele tapas sau la rafinatele fructe de mare. În regiunile sale centrale, mai exact în Castilia-La Mancha, se păstrează vii rețete transmise din generație în generație, care poartă în ele influențele culturilor ce au trecut de-a lungul timpului prin Peninsula Iberică. Un astfel de exemplu este alajú, un desert cu origini arabe, care continuă să fie savurat cu aceeași plăcere ca în urmă cu sute de ani.
Deși este adesea confundat cu turrónul consumat în perioada Crăciunului, alajú nu este un desert sezonier. Acesta este prezent pe mesele localnicilor pe tot parcursul anului, în special în provincia Cuenca, acolo unde preparatul are o popularitate aparte și un loc bine definit în tradiția culinară locală, conform 20minutos.
Denumirea desertului provine din limba arabă, de la cuvântul „al-hasú”, care înseamnă „umplutură”. Și într-adevăr, alajú este o mică comoară dulce ascunsă între două foi subțiri de napolitană. Umplutura, însă, este cea care face diferența: miere naturală, pesmet fin, nuci prăjite, migdale sau alune, uneori și fructe uscate tocate, toate amestecate până la obținerea unei paste dense, aromate și ușor crocante.
Această combinație conferă desertului o textură rustică, dar rafinată, iar gustul său este intens, echilibrat între dulce, crocant și ușor picant datorită condimentelor discrete adăugate în unele variante regionale.
Alajú nu este doar o prăjitură cu influențe arabe, ci un simbol al rezistenței tradiției gastronomice din Castilia-La Mancha. Chiar dacă nu se bucură de aceeași faimă internațională ca alte deserturi iberice, pentru cei care ajung în centrul Spaniei, este un „must try” absolut. Localnicii îl servesc la finalul mesei, cu un pahar de vin dulce sau un ceai aromat, iar magazinele artizanale din Cuenca îl vând frecvent ca suvenir comestibil.
Un alt aspect care contribuie la farmecul acestui desert este simplitatea preparării. Nu necesită coacere, iar ingredientele pot fi adaptate în funcție de gust și sezon, atâta timp cât se respectă esența: umplutura bogată și napolitanele crocante.
Pentru cei care vor să reproducă această rețetă tradițională acasă, iată o variantă simplificată, dar autentică:
Ingrediente:
- 200 g de miere de calitate
- 100 g de nuci tocate grosier
- 50 g de pesmet
- o lingură de coajă de portocală rasă (opțional)
- jumătate linguriță de scorțișoară
- foi de napolitană (se găsesc în comerț)
Mod de preparare:
Într-o cratiță mică, încălziți mierea la foc mic până devine fluidă.
Adăugați pesmetul și amestecați bine până când începe să se formeze o pastă groasă.
Adăugați nucile, coaja de portocală și scorțișoara. Amestecați până la omogenizare.
Întindeți compoziția între două foi de napolitană și presați ușor cu un sucitor sau o tavă grea.
Lăsați la răcit timp de 2-3 ore, apoi tăiați în pătrate sau dreptunghiuri.
Rezultatul: un desert delicios, potrivit pentru orice ocazie, care aduce împreună tradiția arabă și pasiunea spaniolă pentru dulciurile naturale, consistente și pline de suflet.
Alajú nu este doar o prăjitură, ci o mărturie a trecutului multicultural al Spaniei, o rețetă care nu a fost uitată, ci continuă să fie transmisă și iubită. Poate că nu este vedeta celor mai moderne restaurante, dar este cu siguranță una dintre cele mai autentice delicatese pe care le poți descoperi în gastronomia regională.
Și pentru că se prepară ușor, poate deveni chiar vedeta deserturilor de acasă, aducând un strop de Orient și un vârf de istorie în fiecare porție.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News