EXCLUSIV  De ce se fac percheziții între orele 06.00 - 20.00. Lucian Bolcaş, totul despre prevederea CONTROVERSATĂ din lege

Mihai Ciobanu / 26 aug 2019 / 13:39 Salveaza PDF Comentarii
percheziții
Descriere foto: percheziții

Avocatul Lucian Bolcaş a explicat, pentru cititorii DC News, care este raţiunea pentru care a fost introdusă în legislaţie prevederea potrivit căreia percheziţiile nu pot fi făcute pe timp de noapte, ci doar după ora 6.00 şi până la ora 20.00.

- Domnule avocat, de ce a fost nevoie să se precizeze în lege că percheziţiile se pot face doar până la ora 20.00 şi după ora 06.00? Cumva pentru a se evita abuzurile unor instituţii cum ar fi DNA, în sensul că veneau mascaţii noaptea peste oameni pentru fapte de corupţie? 

- Percheziţia constituie un act de excepţie în raport de drepturile fiecărui om la inviolabilitatea domiciliului şi la inviolabilitatea persoanei. Fiind vorba de o excepţie, ea trebuie să fie strict reglementată. Şi în aceste condiţii, Constituţia stabileşte un interval în care se pot face aceste percheziţii, fiind vorba de situaţii care nu trebuie ascunse şi trebuie garantat dreptul la apărare al celui percheziţionat. Există însă şi excepţie la excepţie, adică situaţiile speciale prevăzute tot de textul constituțional dar şi de codul de procedură penală. Se stabilesc situaţii excepţionale când percheziţia poate să fie făcută atunci când trebuie prevenite anumite urmări deosebit de grave: e pusă în pericol viaţa unei persoane, se încearcă distrugerea unor probe şi aşa mai departe.

- Când a fost introdusă în legislaţia românească această prevedere?

- Cred că de la Codul de procedură penală Dongoroz. Este o dispoziţie tradiţională pe care legislaţia noastră o menţine. Şi este o dispoziţie foarte justificată, dar ceea ce este de pus în discuţie este că şi în acest caz, ca şi în alte cazuri, sunt atâţia incompetenţi care habar n-au cum să aplice această dispoziţie şi care este raţiunea ei.

- Cunoaşteţi cazuri în care s-a intrat abuziv peste oameni, noaptea, în case, fără a exista, aşa cum spune legea, un pericol iminent, pentru fapte mai puţin grave decât cazul Caracal, cum ar fi infracţiunile economice?

- Televiziunea este plină cu astfel de cazuri. Vă dau un exemplu, dar acolo s-a intrat cu acordul celui care a făcut această reclamaţie, fratele lui Traian Băsescu, atunci când au intrat mascaţii ca să surprindă un flagrant delict al unui aşa zis şantaj. Dar au fost şi alte situaţii în care, pentru câteva grame de substanţe interzise, s-au spart porţi, s-au spart uşi, au fost cazuri în care în mandat era trecută o adresă greşită şi s-a făcut o tevatură întreagă. Deci legea e bună. Cu cât mai este verificată mai mult în timp, legea îşi dovedeşte perenitatea ei, şi asta este foarte important. Dar cei care o aplică nu sunt în stare să se ridice la înălţimea acestor dispoziţii.

- Este o practică la nivel internaţional în acest sens? Această prevedere este aplicată şi în alte ţări?

- Da. Este într-adevăr. Însă nu există o legislaţie care să îngrădească intervenţia în cazul unui pericol iminent. Că se vorbeşte despre percheziţie, de reţinere, de pătrundere într-un anumit domiciliu. Toate acestea se fac în anumite situaţii. De exemplu poliţistul care crede că a găsit un corp delict de droguri poate să pătrundă într-o încăpere în SUA, dar percheziţia se face numai pe lungimea braţului său. Mai mult nu. Orice se cuprinde în procesul verbal peste această limită duce la anularea probei. În concluzie, măsura este una bună, însă aplicarea ei a ridicat probleme.  


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.24