În ciuda faptului că România a înregistrat creștere economică de la an la an, aceasta nu s-a reflectat și în portofelele românilor, mai ales în urma multiplelor crize care s-au suprapus în ultimul an. Despre cauzele acestei probleme a vorbit Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.
Dumitru Costin, liderul BNS, a spus care sunt cauzele care au dus la o lipsă de reflectare a creșterii economice a țării, înregistrată succesiv în ultimii ani, și în portofelele românilor:
„În ciuda faptului că noi am avut ani consecutivi de creștere economică, dacă te uiți pe modul în care s-a redistribuit valoarea adăugată în economie, o să vezi că, spre capital s-a dus grosul creșterii economice, iar către forța de muncă s-a dus foarte puțin.
Liderii politici ies în Parlament, se duc la tribună și se miră: În ciuda faptului că a crescut economia, în buzunar nu se vede!
Păi normal că nu se vede, pentru că avem două căi principale prin care se poate face această redistribuire. În primul rând, prin politicile fiscale ale țării, iar aici stăm foarte prost, suntem în coada Europei în ceea ce privește taxarea forței de muncă și veniturile fiscale ca pondere din PIB. Ne dăm de ceasul morții cum Dumnezeu să reușim să facem venituri la bugetul consolidat al României astfel încât să nu mai avem deficitele astea cronice, să nu ne mai împrumutăm într-o veselie ca să putem să supraviețuim de la un an la altul.
Cea de-a doua cale o reprezintă negocierile colective. Am reușit, doar cu sprijinul Comisiei Europene, să eliminăm o multitudine din barierele care existau în această lege și Parlamentul a adoptat un pachet semnificativ de modificări, dar acum, pe noua lege promulgată de președinte va trece ceva timp până ce lucrătorii din țară vor începe să se organizeze și să își refacă această capacitate de negociere“, a spus, la DC News, la emisiunea Ce Se Întâmplă, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical.
De asemenea, Vasile Dîncu, ministru al Apărării în Guvernul Ciucă din noiembrie 2021 până în octombrie 2022, a spus că „această creștere economică, dacă ar fi fost una care să însemne și dezvoltare, ar fi trebuit să se vadă, de exemplu, în speranța de viață la naștere“, admițând că „nu a făcut un transfer spre calitatea vieții“.
Ministerul Finanţelor a anunțat, la finalul anului trecut, că potrivit Legii Bugetului de Stat pentru 2023, în acest an se prevede o creştere a economiei de 2,8% şi un deficit bugetar de 4,4% din PIB. În plus, premierul Nicolae Ciucă a anunțat acum trei zile că „România a devenit a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii“, potrivit unui studiu al departamentului Economic al Academiei Harvard.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu