€ 5.0919 →
|
$ 4.3707 →
|
În ciuda dovezilor științifice solide care susțin alimentația bazată pe plante, scepticismul public rămâne ridicat. Dezinformarea, tradițiile alimentare și interesele economice puternice alimentează o...
Un raport recent publicat de organizația caritabilă Food Foundation arată că oamenii consumă o cantitate excesivă de carne, în special procesată, cu un impact negativ atât asupra sănătății, cât și asupra mediului. De exemplu, în școlile din Regatul Unit, standardele actuale recomandă servirea cărnii de trei ori pe săptămână, ceea ce duce la un consum ridicat de carne procesată încă de la vârste fragede, conform Reuters.
Efectele dietelor bogate în carne sunt bine cunoscute: de la boli cardiovasculare și cancere, până la degradarea mediului. Unele estimări indică un cost de 219 miliarde de lire sterline anual la nivel global, cauzat de acest supraconsum. Cu toate acestea, schimbările propuse în meniu sunt întâmpinate cu rezistență și chiar revoltă, cum s-a întâmplat în Paris, unde eliminarea parțială a cărnii din cantinele municipale a generat proteste.
Tot mai multe studii arată că persoanele care adoptă o dietă bazată pe plante au un risc mai mic de boli de inimă și colesterol ridicat. Comparativ cu cei care consumă carne, veganii și vegetarienii au un nivel mai scăzut de colesterol „rău” (LDL), o tensiune arterială mai bună și un risc redus de inflamații în organism.
Cercetătorii explică acest lucru prin faptul că alimentele de origine vegetală sunt bogate în fibre, antioxidanți naturali și grăsimi sănătoase, care protejează sistemul cardiovascular. În plus, reducerea sau eliminarea cărnii procesate din alimentație contribuie la scăderea riscului de cancer colorectal și alte afecțiuni cronice.
Un studiu publicat în European Heart Journal în 2023, care a analizat datele din aproape 30 de studii clinice, a arătat că dietele vegane pot reduce colesterolul total cu 7%, colesterolul LDL cu 10% și apolipoproteina B cu 14%, toți markeri importanți pentru sănătatea inimii. Alte cercetări, inclusiv o meta-analiză publicată în Frontiers in Cardiovascular Medicine, confirmă aceste beneficii și susțin că alimentația pe bază de plante reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare și deces asociat acestora.
O parte din reticența față de dietele pe bază de plante vine din campanii coordonate de marketing care încadrează carnea și lactatele drept componente esențiale ale unei alimentații echilibrate. Campania „Let's Eat Balanced”, derulată din 2021 de Consiliul pentru Dezvoltarea Agriculturii și Horticulturii, promovează carnea ca sursă de vitamine, în special B12, sugerând că alternativele vegetale ar fi insuficiente nutrițional.
Totuși, realitatea este diferită. Animalele crescute industrial nu obțin B12 din natură, ci din furaje fortificate, exact ca suplimentele pentru vegani. Astfel, ideea că vitamina B12 provenită din carne ar fi mai „naturală” decât cea din pastile este o construcție de marketing, nu un fapt biologic.
În trecut, inițiative precum Veganuary și lansările de produse vegane au stârnit un entuziasm puternic. Startup-urile de tip plant-based primeau investiții masive. Dar acest val a început să se estompeze. Astăzi, multe dintre aceste produse sunt considerate ultraprocesate, ceea ce generează îngrijorări justificate din partea consumatorilor.
Cărți populare, precum Ultra-Processed People, au amplificat suspiciunile privind aditivii din produsele vegetale: emulgatori, agenți de îngroșare și conservanți sunt văzuți ca potențiali dăunători ai sănătății intestinale. Astfel, mulți se întreabă: „Este mai bine să mănânc un burger vegetal cu 20 de ingrediente decât o friptură de vită?”
Unii susțin că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate fi obținută nu neapărat prin renunțarea totală la carne, ci prin trecerea la surse cu impact mai mic, precum carnea de pasăre.
Deși găinile produc mai puține emisii decât vacile, și această soluție vine cu provocări: gunoiul de grajd poluează râurile, iar hrana pe bază de soia este legată de defrișări și conflicte comerciale.
În ciuda presiunii pentru schimbare, realitatea este că multe comunități rurale și agricultori depind de industria cărnii. O tranziție forțată către agricultură vegetală ar putea afecta grav mijloacele de trai și echilibrul economic local. De aceea, transformarea sistemului alimentar trebuie să fie justă și graduală, nu doar ecologică.
În plus, „războiul cultural” care înconjoară alimentația creează diviziuni sociale. În social media, dietele vegane sunt adesea ridiculizate sau acuzate de extremism, iar propaganda pro-carne se bucură de susținerea unor voci influente din spațiul public și politic.
Cu toate astea, un lucru rămâne clar: reducerea consumului de carne este necesară. Nu înseamnă că trebuie să devenim cu toții vegani, dar este esențial să înțelegem impactul real al alegerilor noastre alimentare. Dovezile științifice sunt clare: un consum excesiv de carne roșie și procesată este asociat cu riscuri mari pentru sănătate și mediu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
