€ 5.0924 →
|
$ 4.3551 →
|
Sursa foto: Freepik, @freepik
Rezultatele slabe ale elevilor români la testele PISA arată o problemă clară în sistemul de învățământ: Elevii învață multă teorie și nu știu cum să o aplice în viața reală.
Prof. Mihail Bălună, Redactor-șef Gazeta Matematică, a vorbit despre testele PISA și a explicat că dificultățile apar atunci când elevii învață teoria, fără a putea să aplice noțiunile în situații practice. Potrivit profesorului, memorarea algoritmilor este mai puțin eficientă decât încurajarea gândirii și a înțelegerii conceptelor.
„Să vorbim despre testele PISA și amprenta aceasta cu analfabetismul funcțional. Unii spun că nu sunt relevante, că, de fapt, e o diferență de filosofie a educației, de abordare și una din explicații ar fi că, la noi, abordarea a rămas prevalent teoretică, abstractă, conceptuală, fără a se face o sinapsă către realitate. Copiii învață formule, învață concepte, dar nu știu să le folosească în situații practice. Cum priviți raportul acesta?”, a întrebat Sorin Ivan, decan și director al revistei Tribuna Învățământului.
„Dacă la oră stau și mă agit să îi învăț cât mai mulți algoritmi de rezolvare - dacă întrebarea sună așa, facem așa, dacă întrebarea sună așa, facem așa - mi se pare că asta este absolut inadmisibil. Avem conceptul, hai să ne gândim, în exemplul cutare, putem aplica acel concept sau nu?
Testele PISA conțin întrebări care au oarecare conotație practică, adică întrebări care încearcă să vadă cât de mult reușește elevul să modeleze realitatea înconjurătoare și să o analizeze folosind lucrurile învățate la școală.
Dacă la școală profesorul, în loc să facă 30 de exerciții, face 5 exerciții în care pune întrebări care să-l oblige pe elev să modeleze, atunci cu siguranță că se vor obține și rezultate mai bune la testele PISA”, a spus prof. Mihail Bălună.
Prof. Mihail Bălună a explicat că elevii ar învăța mai mult dacă societatea ar aprecia educația și dacă ar vedea că munca pe care o depun la școală ar conta cu adevărat.
„În al doilea rând, intervine și ceea ce am zis mai devreme despre învățământul asiatic. Dacă societatea nu pune preț pe știința de carte, elevul nu o să se străduiască să dobândească acea știință de carte. Dacă el vede că X-ulescu a avut note bune și până la urmă nu a obținut nimic din chestia asta, s-ar putea să nu fie foarte dornic să învețe”, a spus prof. Mihail Bălună.
De asemenea, prof. Mihail Bălună a explicat că elevii învață mai bine atunci când nu fac multe exerciții repetitive, ci rezolvă probleme care îi fac să gândească și îi ajută să descopere singuri metodele de rezolvare.
„Ar trebui să ieșim cumva din tipar, dintr-o abordare schematică limitativă, să insistăm pentru ca elevii să înțeleagă fenomenele și să poată rezolva o varietate de situații practice”, a spus Sorin Ivan.
„Dar nu punându-i să rezolve 30 de exerciții ca să rămână în cap cu algoritmul, ci un exercițiu la care să-și bată capul, să descopere el algoritmul”, a spus prof. Mihail Bălună la emisiunea DC Edu, de pe DC News, DC News TV și Părinți și Pitici.
Video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Accident Snagov. O mașină ca a lui Mihai costă și peste 100.000 euro. O investiție de 800 de lei i-ar fi putut salva viața
de Anca Murgoci
Adevărul incomod și dur despre cazul Mihai, tânărul de 20 de ani care s-a izbit de un copac în Pădurea Snagov, în prima zi de Paște
de Anca Murgoci
