Dan Negru, constatare după moartea Ilenei Vulpescu: Noi, mâncătorii de colivă și amatorii de parastase

Dan Negru / Foto Facebook
Dan Negru / Foto Facebook

Dan Negru a transmis un mesaj după anunţul trecerii în nefiinţă al Ilenei Vulpescu. 

"În trend căutări Google e Ileana Vulpescu, în postări toți o regretă și toate televiziunile îi anunță moartea. Când ați văzut-o ultima dată pe vreun ecran? Invitată în vreun platou de televiziune?

Noi, mâncători de colivă și amatorii de parastase.

#legendele #antiparastas", a scris Dan Negru pe Facebook.

Despre Ioana Vulpescu

Scriitoarea Ileana Vulpescu a murit la 12 mai 2021, a anunţat dramaturgul Radu F. Alexandru pe pagina sa de pe reţeaua de socializare Facebook.

* * *

Prozatoarea şi traducătoarea Ileana Vulpescu, una dintre cel mai cunoscute scriitoare din România, s-a născut la 21 mai 1932, în localitatea Bratovoeşti, judeţul Dolj.

Ileana Vulpescu a urmat la Craiova, Şcoala Regina Elisabeta (1939-1943) şi Liceul Elena Cuza (1943-1946), continuat în particular din motive de sănătate, şi la Bucureşti cursurile Facultăţii de Filologie, secţia limbă şi literatură franceză, a Universităţii din Bucureşti (1953-1958), potrivit Dicţionarului general al literaturii române (2009).

Şi-a început activitatea profesională ca documentaristă, lucrând ulterior ca cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române, Sectorul lexicografie şi lexicologie (1959-1975), colaborând la redactarea lucrărilor Dicţionarul limbii române şi Dicţionarul explicativ al limbii române.

Şi-a făcut debutul în revista Familia, în 1966, cu povestirea Scrisoare către un necunoscut, iar editorial, în 1963, cu o traducere din limba franceză a unui roman scris de Andre Wurmser.

Prima carte a sa, un volum de schiţe, nuvele şi scurte piese de teatru, intitulată Ş.a.m.d a fost lansată în 1969, fiind reluată şi amplificată cu titlul Candidaţii la fericire (1983). Povestirile sunt dominate de pesimism, respectiv de moartea cuiva drag, ratarea unei vieţi sau neîmplinirea. A urmat romanul Rămas bun (1975), în care scriitoarea evoca o familie din secolul al XIX-lea, care a fost premiat cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1976).

A scris proză şi teatru, a tradus din literaturile engleză, franceză şi spaniolă şi a semnat versiuni în limba franceză din literatura modernă şi din cea contemporană românească. Colaborează la România literară, Vatra, Flacăra, România Mare ş.a. În 1972 a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România.

Romanul care a consacrat-o a fost Arta conversaţiei (1980), care abordează frământările sentimentale ale unei doctoriţe, care a constituit şi scenariul unui spectacol de mare succes, eroina principală a cărţii fiind interpretată, pe scena Teatrului Giuleşti, de actriţa Dorina Lazăr, consemnează volumul Dicţionarul scriitorilor români (2002).

În 1981 i-au fost decernate Premiile Ion Creangă al Academiei Române şi Cântarea României pentru romanul Arta conversaţiei (1980); în 1987 a primit Premiul Flacăra pentru Sărută pământul acesta (1987). În 1991, întreaga sa activitate literară i-a fost încununată cu premiul România Mare, transmite Agerpres.

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri





Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy