Custodele Coroanei, Margareta, discurs: Primirea României în UE, un act de curaj

Ema Apostu / 12 oct 2019 / 17:52 Salveaza PDF Comentarii

 Custodele Coroanei Române, Margareta, a susţinut un discurs la Institutul Olandez de Relaţii Internaţionale din Haga, arătând că în prezent românii sunt de trei ori mai bogaţi decât în comunism, dar şi că ar mai putea fi necesare trei decenii pentru a şterge pe deplin efectele dictaturii comuniste.

"Românii sunt astăzi de aproape trei ori mai bogaţi decât erau când s-au eliberat de comunism. Există un consens naţional în ţara mea că nu există niciun alt loc în care România să poată fi, decât în mijlocul NATO şi UE. De fapt - aşa cum am amintit adesea fraţilor noştri europeni - adevăraţii idealişti întru Europa se află în partea de est a continentului; adevăraţii cinici sunt adesea în Occident", a arătat Custodele Coroanei în discursul său, publicat pe site-ul romaniaregala.ro.

A adăugat că, deşi se există în continuare "probleme", fosta jumătate comunistă a continentului cunoaşte "o creştere economică incredibilă", iar România este una dintre economiile cu cea mai rapidă creştere din Europa.

"Acest fapt nu a şters însă diferenţele semnificative de bogăţie între jumătăţile estice şi vestice ale continentului. Au trecut trei decenii de la sfârşitul comunismului, dar probabil avem nevoie de alte trei decenii pentru a şterge pe deplin efectele nocive ale dictaturii comuniste şi ale proastei administrări a ţării. Pe scurt, o întreagă generaţie va trece înainte de a fi cu adevărat şi pe deplin uniţi şi aproape nimeni dintre cei care erau oameni maturi când evenimentele din 1989 în ţara mea l-au înlăturat pe dictatorul comunist nu va fi în viaţă în ziua în care diviziunea economică a estului şi vestului Europei va dispărea complet", a mai precizat ea.

"Paharul este de fapt pe jumătate plin"

Custodele Coroanei Române a admis că mulţi politicieni olandezi au avut dreptate când au susţinut la începutul anilor 2000 "că o integrare europeană adevărată şi completă va dura mult" şi că simplul act de aderare la Uniune va trebui să fie urmat de "multe decenii de munca grea".

"Cu toate acestea, aş dori să argumentez că, în loc să fie pe jumătate gol, paharul este de fapt pe jumătate plin şi că, atât România în sine, cât şi Uniunea Europeană cu România în centrul său, progresează. Să ne amintim că, timp de zeci de ani, am auzit că cea mai mare forţă a Uniunii Europene a fost stimulentul pe care l-a oferit ţărilor solicitante să pună în aplicare reforme serioase înainte de a li se permite să se alăture ca membri deplini ai UE, că acquis-ul comunitar a reprezentat unul dintre cele mai puternice mecanisme de reformă a Europei. Această perspectivă optimistă a predominat atunci când zece ţări din Europa Centrală s-au alăturat în 2004. Totuşi, când România s-a alăturat Bulgariei la trei ani de la valul iniţial, s-a adoptat poziţia opusă; şi anume, faptul că ţării mele şi Bulgariei le-a fost îngăduit să intre în UE fără să fi fost obligate să întreprindă reformele necesare, că li s-a permis să se alăture Uniunii din motive politice, şi nu din motive practice", a spus ea.

"Primirea României în UE a fost un act de curaj"

Potrivit acesteia, "presiunea asupra României şi procedurile de reformă" puse în aplicare înainte de aderarea la UE au fost "destul de serioase şi susţinute", iar ţara noastră a întreprins "un efort uriaş".

"Cred că este incontestabil că Uniunea a ales calea corectă, în sensul că a făcut promisiunea de aderare reală şi posibilă, dar că a făcut şi insistenţa asupra reformelor la fel de reală şi imediată. (...) Primirea României în UE a fost, cel puţin parţial, un act de curaj de crede în ceva dincolo de posibil (leap of faith). Dar la fel a fost şi pentru Grecia când a intrat în Uniunea Europeană, iar Spania şi Portugalia au simţit la fel", a mai spus ea.

În continuare, a arătat că deşi în Estul Europei există perspective diferite asupra vieţii sociale şi a obiceiurilor, oamenii din această parte a Continentului fiind "mai religioşi, mai patrioţi şi mai suspicioşi în privinţa nivelului ridicat de imigrare", a respinge aceste sentimente ca "doar 'rasism şi xenofobie' sau a împărţi totul între termenii "progresist" şi "reacţionar" este în "mod clar contraproductiv".

"Lupta împotriva corupţiei, de exemplu, ar trebui să continue"

"Nimic din toate acestea nu sugerează faptul că noile state membre ar trebui să fie scutite de responsabilităţi şi obligaţii, indiferent de ce se întâmplă în ţările lor. Lupta împotriva corupţiei, de exemplu, ar trebui să continue fără încetare. Şi nu există niciun dubiu că unele dintre evoluţiile politice din ţara mea au trezit suspiciune în rândul partenerilor noştri europeni. Dar punctul-cheie pentru toate activităţile noastre este încetarea atitudinii de superioritate faţă de noile state membre şi evitarea ameninţării acestora prin clauze de condiţionalitate extinse artificial. Diverse propuneri de utilizare a condiţionalităţii politice în acordarea fondurilor din bugetul următor de şapte ani al Uniunii, în schimbul anumitor concesii politice, sunt nu numai ilegale în cadrul tratatelor UE existente, ci sunt, de asemenea, o garanţie că vor diviza mai degrabă decât să unească Europa", a declarat ea.

"Sunt tristă să spun"

Custodele Coroanei a remarcat că încă din 2011, Comisia Europeană a apreciat că România a îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare pentru aderarea la Schengen, dar că ulterior, "una după alta", au fost adăugate condiţii.

"Acum ni se spune în privat - de către oficiali dintr-o serie de ţări, inclusiv, sunt tristă să spun, propria voastră ţară - că există în ţările occidentale considerente politice interne care îngreunează includerea României în Schengen. Pot înţelege acest argument. Dar sper că şi voi puteţi înţelege că presiuni interne similare revin oamenilor noştri politici din partea conaţionalilor mei, care nu pot accepta că trebuie să fie într-o poziţie inferioară celorlalţi cetăţeni europeni", a adăugat ea.

Custodele Coroanei Române, Margareta, şi principele Radu au efectuat, începând de miercuri, o vizită cu caracter public în Regatul Ţărilor de Jos. Vizita s-a desfăşurat în oraşele Haga şi Breda. 


Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23