A fost adăugat un nou cuvânt în dicționarul limbii franceze pengtru brânza vegetală.
"Trăiască brânza! Cu “B” mare! Astăzi este Ziua Internațională a cuvântului “mulțumesc”. Așa că profit de ocazie să le mulțumesc francezilor pentru brânză, un aliment fără de care nu aș putea trăi. Și le mai mulțumesc pentru o “invenție” la fel de folositoare: ca să dispară confuzia dintre brânza clasică și alte produse vegetale incorect și nedrept numite “brânză”, au adăugat în dicționarul limbii franceze un nou cuvânt. În loc de FROMAGE, la ei “brânza” vegetală este numită VROMAGE Cu “V” de la vegetal. În felul acesta, se elimină orice aparență înșelătoare, iar consumatorul știe exact ce cumpără, fără să mai descifreze lista de ingrediente. Propun și eu îmbogățirea limbii române cu un nou termen: VRÂNZĂ! Doar una este BRÂNZA adevărată și aia se face din lapte. Pentru restul produselor cu pretenții de brânză, obținute din tot felul de boabe, VRÂNZĂ ar fi un nume cinstit. P. S. Promit să mă gândesc la un titlu și pentru “laptele” vegetal", a scris Mihaela Bilic pe Facebook.
"Brânza vegetală, o găseliniță alimentară. Ați gustat vreodată brânza vegetală, făcută fără lapte? Pentru cei care doresc să elimine din dietă produsele de origine animală sau pentru cei cu intoleranță la lactoză, industria alimentară a creat produse lactate în varianta vegetală. Problema? Brânza vegetală nu este mai sănătoasă nici pentru siluetă nici pentru sistemul cardiovascular. Și nu are valoarea nutritivă a brânzei clasice.
Brânza făcută fără lapte este mai degrabă o pastă de amidon a cărei gust și textură sunt îmbunătățite cu grăsimi vegetale. Spre deosebire de brânza clasică care conține doar proteine și grăsimi animale, în brânza vegetală avem carbohidrații și uleiurile ca ingrediente principale. Asta înseamnă că are un indice glicemic crescut și crește riscul de obezitate și diabet de tip 2.
În plus, grăsimea de cocos și de palmier sunt bogate în acizi grași saturați care favorizează tromboza și bolile cardiovasculare. Brânza vegetală este un produs ultra transformat și plin de aditivi, ca să fie obținute structura, culoarea și gustul de brânză adevărată. De multe ori, conține mai multă grăsime și calorii decât brânza clasică: uleiul are 100% grăsime, în timp ce untul are doar 80%.
Nici dpdv nutrițional, brânza vegetală nu prezintă interes: Aportul de proteine este foarte redus și vorbim de proteine de calitatea a 2a. Conținutul de calciu este mic, iar calciul vegetal se absoarbe și se utilizează mai slab decât calciul de origine animală. Varianta vegetală nu conține vitaminele A și D prezente în mod natural în lapte și nici vitamina B 12 care există doar în produsele animale. Concluzia? Chiar dacă ați hotărât să fiți vegani, nu merită să consumați brânză vegetală. Decât un produs ultraprocesat, mai bine un pumn de migdale sau semințe. Iar pentru cei cu intoleranță la lactoză, aflați că brânza clasică are doar urme de lactoză. Deci puteți mânca o bucățică mică de brânză adevărată!”, spunea, recent, Mihaela Bilic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu