Cum au evoluat percepțiile despre 1989. Sondaj CURS

Andrei Itu / 23 dec 2019 / 11:11 Salveaza PDF Comentarii
REVOLUȚIE
REVOLUȚIE

33% dintre cetățenii României susțin că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat, 52% că a fost o revoluție, 1% - altceva, iar 14% nu s-au pronunțat, arată un recent sondaj CURS.

'Cei mai mulți cititori sunt familiarizați cu „teoriile”, „scenariile” şi controversele stârnite de căderea lui Ceaușescu. Se știu însă mai puține lucruri despre felul în care „decembrie 1989" este perceput de populație. În cele ce urmează voi analiza succint percepțiile cu privire la "evenimentele" din decembrie 1989 folosind datele a trei sondaje de opinie, efectuate in 1999, 2009 si 2019. Potrivit lui Marc Osiel, memoria colectivă include acele „istorii" pe care o societate le „spune" despre evenimente importante şi tumultuoase din trecutul ei, evenimente care au influențat radical viețile indivizilor şi stârnesc reacții profund emoționale. 

Evenimente precum războaiele, crizele economice sau revoluțiile sunt parte integrantă a identității oricărei societăți şi se constituie într-un important capital simbolic, generator de solidaritate socială. Conform definiției lui Osiel, momentul „decembrie 1989" ar fi putut reprezenta un factor important de solidaritate socială al memoriei colective post-1990. Datele sondajelor din ultimele trei decenii arată că avem încă de-a face cu falii în memoria colectivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 1989.

Cum este văzută acum varianta 'Revoluției'

 

'Aşa cum o arată datele, comparativ cu 1999, procentul celor care văd "evenimentele" din decembrie 1989 ca „Revoluţie" a crescut semnificativ sub raport statistic de la 40% la 52%. A crescut semnificativ sub raport statistic, de asemenea, comparativ cu anul 2009, ponderea celor care susțin varianta "Revoluției," de la 47% la 52%. În legătură cu această creștere s-ar putea avansa, cu titlu de ipoteze, următoarele explicații: în ciuda faptului că tranziția postcomunistă din România a fost marcată de numeroase convulsii politice, economice şi sociale, comparativ cu perioada de dinainte de 1989, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește drepturile şi libertățile individuale - începând cu dreptul la opinie, asociere, libertate religioasă, libertatea presei, alegeri libere, restituirea proprietăților confiscate abuziv (mai ales în mediul rural) și mai ales libertatea de circulație/de a emigra. Foarte probabil că aceste progrese cântăresc în evaluarea momentului decembrie 1989 drept o ruptură cu trecutul apropiat (ori ca pe o revoluție).

Alți analiști ar putea invoca factorul demografic ori generațional, reprezentat prin respondenții care fie erau prea tineri la momentul căderii regimului Ceaușescu, fie s-au născut după 1989. Unii dintre aceștia au luat cunoștință de „evenimentele" din 1989 prin intermediul manualelor de istorie, care prezintă decembrie 1989 ca pe o revoluție (cu unele amendamente, desigur). Totuși, așa cum voi discuta în cele ce urmează, tinerii (respondenții sub 30 de ani) sunt mai înclinați (în mod statistic semnificativ) să nu răspundă la această întrebare decât să opteze pentru una din variantele „revoluție”, „lovitură de stat” sau „altceva”.'

Varianta 'Lovitura de stat'

 

'Ipoteza "loviturii de stat" nu are în prezent mai mulți adepți decât în 1999 și în 2009 dar este îmbrățișată în continuare de o treime din populația adultă a țării (33%). Notez o scădere, la limita semnificației statistice, a procentului celor care văd momentul 1989 care pe o lovitură de stat (33% în 2019 vs. 36% în anii anteriori) Procentul celor care percep „decembrie 1989” drept „altceva (decât o revoluție sau lovitură de stat)" a scăzut de la 5% în 1999 la 3% în 2009 la 1% în 2019.

În sondajele anterioare, explicația cea mai des menționată pentru varianta „altceva” era „o revoluție/revoltă populară confiscată/combinată cu o lovitură de stat”. Remarc o stagnare a ponderii celor care nu au răspuns la această întrebare în 2019 comparativ cu 2009. Comparativ cu 1999, procentul celor care nu au răspuns la această întrebare este semnificativ mai redus în 2019 (14% vs. 19% în 1999).

Subiecților care au optat pentru varianta "lovitură de stat" le-a fost adresată următoarea întrebare deschisă: "Cine/Ce forțe au fost responsabile de «lovitura de stat» din Decembrie 1989?". Răspunsurile la această întrebare deschisă, la fel ca în sondajele anterioare, au fost foarte variate: „cei care au preluat puterea”, „comuniștii din infrastructura PCR”, „comuniștii din umbră”, „forțele de securitate și Iliescu”, „forțele străine”, „forțele străine și Iliescu”, „Occidentul”, „parlamentul” (sic!), „rușii”, „ungurii” etc. Majoritare sunt răspunsurile care invocă forțe interne precum eșalonul doi al PCR și Securitatea.

În sondajul CURS din 1999 a fost folosită o altă întrebare, adresată tuturor respondenților: "În opinia dvs., cine sau ce forțe au contribuit cel mai mult la căderea regimului Ceaușescu?". La fel ca în 2019 şi în sondajul din 1999, paleta răspunsurilor a fost impresionantă, incluzând „parlamentarii” (sic!), „Elena Ceaușescu” (sic!), „mafia italiană", „Jacques Chirac" (sic!), "imperialismul american", "rușii", "ungurii", "CIA" etc.'

Cine sunt cei care îmbrățișează varianta „Revoluţiei"?

 

'Potrivit sondajului din 2019, susținătorii versiunii "Revoluţie" sunt cu precădere (ori statistic semnificativ) persoane cu vârste de 61 de ani și peste, absolvenți de maxim 10 clase (mai puţin decât liceul) și rezidenții în estul țării (Moldova). Cei care văd „evenimentele" din 1989 ca pe o lovitură de stat sunt bărbați (la limita semnificației statistice) și rezidenți în București. Persoanele care sunt de părere că în decembrie 1989 a avut loc „altceva” (decât o revoluție sau o lovitură de stat) sunt în principal rezidenți în mediul urban și absolvenți de studii superioare. Cum am menționat deja, cei care nu s-au putut pronunța cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 1989 sunt cu precădere tineri (18-30 de ani).

De asemenea, cei care nu au răspuns la întrebarea cu privire la căderea lui Ceaușescu sunt în general persoane cu nivel mediu de școlaritate (liceu sau post-liceală), rezidenți în București. Menționez în treacăt că pofilele socio-demografice ale susținătorilor fiecărei variante de răspuns s-au schimbat de-a lungul anilor; voi discuta aceste schimbări într-o viitoare postare.'

Memoria colectivă

 

'Datele sondajului din 2019 arată că există încă o treime din populația adultă a țării pentru care decembrie 1989 reprezintă o lovitură de stat. Explicații pentru reprezentările publice divergente asupra momentului 1989 sunt numeroase. De exemplu, de pe poziții relativiste, memoria colectivă depinde şi este influențată decisiv de ceea ce se întâmplă în prezent. Altfel spus, nu numai ce ne amintim din trecut, ci şi modul în care ne raportăm la trecut depind de ceea ce se întâmplă în prezent. Factori individuali (precum vârsta sau statutul socio-economic actual) influențează, de asemenea, reprezentările despre trecut – un lucru atestat şi de alte date ale unor sondaje realizate în anii anteriori.

Trecerea timpului este un alt factor ce ar putea explica relativa fragmentare a reprezentărilor sociale despre 1989. Dacă în zilele imediat următoare căderii regimului Ceauşescu s-ar fi efectuat un sondaj de opinie, este foarte probabil că majoritatea covârșitoare a românilor ar fi declarat că în decembrie 1989 a avut loc o revoluţie autentică. De altfel, la 20 mai 1990, Ion Iliescu - principal susţinător al „teoriei” revoluţiei - a fost votat de o asemenea majoritate covârșitoare. Pe parcursul celor 30 de ani care s-au scurs de la momentul decembrie 1989, percepțiile asupra evenimentelor de atunci s-au schimbat şi nuanțat datorită unor „fapte” sau „dovezi" care au fost aduse la cunoștința publicului larg de diverse instanțe (presă, politicieni, lideri de opinie etc.).' potrivit site-ului fostului director CURS, conferențiar Cătălin Augustin Stoica.

 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.29