Cum a ajuns Trump, de la ‘făuritor al păcii’, la susținător al ofensivei Israelului în Iran. Marele impas în care se află și cele trei opțiuni de pe masă

În urmă cu aproximativ o lună, Donald Trump a urcat pe scena unui forum de investiții în Arabia Saudită și a transmis un mesaj ferm Teheranului, aproape profetic.

"Nu vom permite niciodată ca America și aliații ei să fie amenințați cu terorism sau cu un atac nuclear", a declarat Trump, avertizând că "momentul deciziei este acum. Chiar acum. Nu avem prea mult timp de pierdut. Lucrurile se mișcă foarte rapid."

Deși acea declarație din 13 mai nu a primit multă atenție atunci, în spatele ușilor închise, președintele era deja conștient de posibilitatea unui atac iminent asupra Iranului. Conform a doi oficiali americani, el știa că există riscul unui conflict major și că nu va putea interveni decisiv pentru a-l preveni.

Pentagonul lucra deja la planuri detaliate pentru a sprijini Israelul dacă acesta decidea să lovească Iranul

În acea perioadă, Pentagonul lucra deja la planuri detaliate pentru a sprijini Israelul dacă acesta decidea să lovească infrastructura nucleară iraniană. În plus, SUA începuseră să mute armament defensiv din Ucraina către Orientul Mijlociu, anticipând o posibilă escaladare a tensiunilor, potrivit unor surse occidentale și ucrainene.

Deși Pentagonul nu a oferit comentarii oficiale, mai multe surse din cadrul administrației americane, diplomați străini și apropiați ai lui Trump au vorbit sub anonimat despre contextul deciziei liderului american de a susține ofensiva israeliană. Din aceste relatări reiese o imagine a unei pregătiri secrete și a unui președinte oscilând între eforturile diplomatice și presiunile pentru intervenție militară.

Trump, care adesea se prezintă ca un lider al păcii, a încercat o soluție diplomatică

Trump, care se prezenta adesea ca un lider al păcii, apelase la trimisul său special, Steve Witkoff, pentru a încerca o soluție diplomatică în Orientul Mijlociu. Însă în cercul său apropiat existau voci influente care îl îndemnau să sprijine o acțiune militară israeliană împotriva programului nuclear iranian.

Serviciile de informații americane avertizau că un atac unilateral al Israelului era nu doar posibil, ci probabil, indiferent de rezervele exprimate de Trump. Nu este clar dacă premierul israelian Benjamin Netanyahu sau aliați mai radicali ai președintelui american au obținut un sprijin explicit, dar în perioada imediat anterioară atacului, poziția lui Trump nu mai era de respingere categorică. Acest semnal a fost suficient pentru ca Israelul să meargă mai departe.

După o săptămână de confruntări între Israel și Iran, Trump se află într-un impas. Președintele american are trei opțiuni

După o săptămână de confruntări între Israel și Iran, Trump se află într-un impas. Fostul diplomat Aaron David Miller explică: Președintele american are trei opțiuni - să reia dialogul cu Iranul, să lase conflictul să se consume sau să ordone atacuri asupra instalației de la Fordow, ceea ce ar însemna o escaladare cu efecte imprevizibile.

"Trump a lăsat atacul să se întâmple", afirmă Miller. "S-a urcat pe tigru și acum merge cu el."

Casa Albă a anunțat că Trump va decide în două săptămâni dacă SUA vor interveni direct în acest conflict. Până acum, nici administrația americană, nici biroul lui Netanyahu, nici delegația iraniană la ONU nu au oferit declarații. Iranul continuă să susțină că programul său nuclear are scopuri pașnice, o afirmație pe care Washingtonul nu o acceptă.

Israelul prezentase SUA mai multe scenarii pentru atacuri asupra Iranului. Deși Trump nu le-a aprobat inițial, el nu s-a opus niciodată complet ideii

Primele semnale că Trump ar putea aproba un atac israelian au apărut în aprilie. Pe 17 aprilie, în cadrul unei întâlniri confidențiale, ministrul Apărării saudit i-a spus președintelui iranian Masoud Pezeshkian că oferta lui Trump de a negocia ar trebui luată în serios pentru a evita un conflict cu Israelul. Nu se știe dacă acest mesaj a fost transmis la cererea SUA și nici dacă Iranul l-a tratat cu importanța cuvenită.

La acel moment, armata israeliană și generalul Michael Kurilla, șeful Comandamentului Central american, analizau informații detaliate despre arsenalul iranian și discutau pașii necesari pentru protejarea trupelor americane și a Israelului în caz de război. În paralel, transporturi de armament, inclusiv un lot important de rachete destinate Ucrainei, au fost redirecționate către Israel.

Această decizie a stârnit neliniște la Kiev, unde oficialii se temeau că sprijinul occidental pentru apărarea Ucrainei ar putea scădea.

În primele luni ale mandatului său, Israelul prezentase SUA mai multe scenarii pentru atacuri asupra Iranului. Deși Trump nu le-a aprobat inițial, el nu s-a opus niciodată complet ideii de a folosi forța militară împotriva Teheranului. Un precedent notabil a fost în 2020, atunci când el a ordonat eliminarea generalului Qassem Soleimani. În urma acestui atac, Iranul a fost acuzat că a plănuit să-l asasineze pe Trump - acuzație pe care a negat-o.

"Cea mai mare realizare a mea va fi aceea de a fi un făuritor de pace și unificator"

Președintele american a fost constant prins între două viziuni. Pe de o parte, susținători care promovau izolaționismul și evitarea războaielor străine; pe de altă parte, aliați vocali care considerau Iranul o amenințare existențială.

"Cea mai mare realizare a mea va fi aceea de a fi un făuritor de pace și unificator", spunea Trump la preluarea mandatului.

Potrivit unui oficial de rang înalt, Trump a fost copleșit de lipsa de rezultate diplomatice, de insistențele Israelului și de presiunea aliaților conservatori. Iar după ce termenul de 60 de zile pentru un progres diplomatic a expirat, Israelul a acționat.

Serviciile de informații americane indicau că, în cazul în care Washingtonul nu ar fi susținut acțiunea Israelului, ar fi riscat să pară că se distanțează de un aliat strategic. În privat, Israelul știa că SUA nu se vor opune.

Într-o discuție telefonică cu Netanyahu pe 9 iunie, Trump a transmis un acord tacit. Miercuri, 11 iunie, autoritățile americane erau convinse că atacul israelian era iminent. Joi, au notificat oficial mai mulți aliați regionali. În aceeași seară, Israelul a lansat loviturile, declanșând un conflict aerian de proporții.

Trump și membrii administrației au urmărit desfășurarea atacului din sala JFK a Casei Albe, în timp ce serveau crabi de piatră.

Operațiunea inițială a fost considerată un succes. Totuși, atacurile au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni

Operațiunea inițială a fost considerată un succes: mai mulți consilieri ai ayatollahului Khamenei au fost eliminați, iar instalațiile nucleare au suferit pagube majore. La finalul săptămânii, Israelul a analizat chiar o posibilă lovitură asupra liderului suprem iranian, dar Trump s-a opus.

Ulterior, în interiorul Partidului Republican a izbucnit o criză, cu voci critice care acuzau administrația de escaladarea tensiunilor.

La o săptămână de la începutul conflictului, serviciile de informații americane estimează că atacurile au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni. Analiștii susțin că o lovitură decisivă ar presupune atacuri asupra centrului Fordow, o acțiune posibilă doar cu bombe speciale deținute de SUA.

Trump ia în considerare această opțiune, dar intențiile sale rămân neclare, potrivit Reuters.

CITEȘTE ȘI: Zelenski: Apărarea Iranului de către Rusia demonstrează necesitatea înăspririi sancțiunilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News