Colapsul guvernelor din Franța și Germania, două dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene, are loc într-un moment de maximă vulnerabilitate pentru Europa, potrivit unei analize Reuters.
În contextul tensiunilor comerciale cu China și al perspectivei revenirii lui Donald Trump la Casa Albă, aceste crize politice riscă să frâneze reformele necesare pentru modernizarea economiei europene. Companiile europene se confruntă deja cu dificultăți în luarea deciziilor strategice de investiții, iar efectele ar putea fi resimțite pe termen lung.
Din sectorul manufacturier german până la producătorii francezi de coniac, incertitudinea actuală creează blocaje și tensiuni suplimentare. Axel Petruzzelli, liderul consiliului muncitorilor de la fabrica Bosch din Stuttgart, descrie situația drept „otravă pentru noi”. Compania așteaptă clarificări urgente în privința politicii industriale a Germaniei, în special în domeniul vehiculelor electrice. Totuși, o astfel de claritate nu va veni până după alegerile din februarie.
Industria aeronautică franceză se confruntă cu probleme similare. Producătorul de motoare de avion Safran a anunțat că stabilitatea politică este un factor crucial în decizia privind amplasarea unei noi fabrici de frâne din carbon. „Parlamentul francez nu a reușit să adopte bugetul pentru 2025, ceea ce ar putea duce la prelungirea bugetului actual, o soluție de avarie care nu ține cont de inflația în creștere,” a avertizat Olivier Andries, CEO-ul companiei Safran.
Europa se confruntă cu o realitate economică dură. În ultimii ani, regiunea a rămas în urma Statelor Unite în privința creșterii economice pe cap de locuitor. Probleme precum productivitatea scăzută, piețele de capital fragmentate și sancțiunile impuse Rusiei, care au dus la pierderea unei surse ieftine de energie, au afectat profund industria europeană.
Enrico Letta, autorul unui raport comandat de UE despre slăbiciunile economice ale regiunii, avertizează că „criza din Franța, împreună cu cea din Germania, nu trebuie să încetinească implementarea reformelor economice.” Letta consideră că prăbușirea guvernului lui Emmanuel Macron, survenită la doar câteva săptămâni după colapsul coaliției germane, reprezintă un „meteorit” pentru stabilitatea financiară a Europei.
Tensiunile comerciale cu China complică și mai mult situația. Impunerea de taxe anti-dumping pe importurile de brandy european de către China, ca răspuns la tarifele UE asupra vehiculelor electrice chinezești, amenință industria franceză a coniacului. Potrivit asociației BNIC, „votul de neîncredere [...] nu trebuie în niciun caz să blocheze aceste măsuri de urgență de care depinde supraviețuirea multora dintre actorii noștri.”
În același timp, companii precum Lufthansa cer reducerea taxelor aeroportuare din Germania, mult mai mari decât în alte țări europene. Un oficial al companiei a sugerat chiar mutarea operațiunilor în hub-uri cu costuri mai mici, precum Roma.
Revenirea posibilă a lui Donald Trump la președinția SUA reprezintă o amenințare suplimentară. Planul său de a impune taxe vamale de 10% pe toate importurile americane ar testa solidaritatea europeană și ar putea declanșa represalii comerciale.
Recentul acord comercial al UE cu țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay și Bolivia) reflectă și el aceste tensiuni. Germania vede acest acord ca pe o oportunitate de a deschide noi piețe pentru mașinile și echipamentele sale, în timp ce Franța se teme de impactul asupra fermierilor săi. „Nu este sfârșitul poveștii,” a comentat o sursă diplomatică franceză despre incertitudinea generată de blocajele politice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu