Bacteriile au potenţialul de a se răspândi în afara regiunilor polare, potrivit oamenilor de ştiinţă din Chile, informează Reuters. Andres Marcoleta, cercetător în cadrul Universităţii din Chile, conducătorul studiului publicat în luna martie în revista Science of the Total Environment, a spus că aceste supraputeri, care au evoluat pentru a rezista la condiţii extreme, sunt conţinute în fragmente ADN mobile care pot fi uşor transferate altor bacterii.
O mare varietate de bacterii
Ştim că solurile din Peninsula Antarctică, una dintre regiunile polare cele mai afectate de topirea gheţii, găzduieşte o mare varietate de bacterii, a spus Marcoleta.
Şi că unele dintre acestea constituie o sursă potenţială de gene ancestrale care conferă rezistenţă la antibiotice. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Chile au colectat mai multe mostre din Peninsula Antarctică în perioada 2017-2019. Merită să ne punem întrebarea dacă schimbările climatice ar putea avea un impact asupra apariţiei bolilor infecţioase, a spus Marcoleta.
Pot fi o sursă de gene rezistente, care nu sunt anihilate de dezinfectanţi obişnuiţi cum ar fi cuprul, clorul sau amoniul cuaternar...
Într-un scenariu posibil, aceste gene ar putea părăsi acest rezervor şi promova apariţia şi proliferarea bolilor infecţioase. Cercetătorii au ajuns la concluzia că bacteriile Pseudomonas, unul dintre grupurile predominante de bacterii din Peninsula Antarctică, nu sunt patogene, ci pot fi o sursă de gene rezistente, care nu sunt anihilate de dezinfectanţi obişnuiţi cum ar fi cuprul, clorul sau amoniul cuaternar.
Cu toate acestea, celălalt fel de bacterii pe care l-au analizat, Polaromonas, are potenţialul de a inactiva antibioticele de tipul beta-lactamice, care sunt esenţiale pentru tratamentul diferitelor infecţii, a spus Marcoleta, notează Agerpres.
Citește și Ghețarul care sângerează. Fenomenul inedit din Antartica
Cercetătorii din Alaska au elucidat un mister vechi de zeci de ani. Este vorba despre ciudatul fenomen din Antartica al ghețarului care „sângerează", cunoscut generic sub numele de „Blood Falls" (Cascada Sângelui).
Blood Falls a fost descoperită în premieră în anul 1911. La acea vreme, cercetătorii din zonă au fost șocați să vadă cum un râu a pătat gheața într-o culoare roșiatică, asemănătoare cu cea a sângelui. La început, oamenii de știință au crezut că fenomenul este cauzat de alge, dar ipoteza nu a fost confirmată niciodată.
Culoarea roșiatică, legătură cu fierul din apă
În prezent, situația este alta. Oamenii de știință susțin că nuanța roșiatică este rezultatul fierului din apa foarte sărată, care oxidează. Procesul seamănă cu cel al fierului când ruginește și, prin urmare, se colorează în roșu.
A fost nevoie ca cercetătorii americani să scaneze ghețarul în ansamblu pentru a ajunge la o astfel de concluzie. Ei susțin că este nevoie de 1,5 milioane de ani pentru ca acest tip de apă să ajungă la cascadă, și că, în tot acest timp, „își face loc" prin fisuri și canale minuscule din ghețar.
Apa care curge prin Blood Falls provine de la un lac salin care se află sub Ghețarul Taylor. Cu timpul, aceasta s-a îmbogățit cu fier provenit de la stratul solid de rocă care vine în contact. Ghețarul sub care se află lacul salin pune o foarte mare presiune pe apă și o „împinge" astfel spre suprafață. Vezi continuarea și imagini aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
