Decizia a fost dată în urmă cu doar câteva minute de magistraţii ÎCCJ. Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat pentru abuz în serviciu şi pentru uzurpare de calităţi oficiale, într-un dosar trimis în judecată în decembrie 2020, potrivit Antena 3. Acesta era acuzat că, într-o şedinţă, nu a supus la vot înlăturarea din funcţie a unui senator - Ovidiu Marciu - deşi acesta avea o decizie definitivă dată de ÎCCJ care nu îi mai permitea să deţină acea funcţie.
În ultima şedinţă de la instanţa supremă, procuroarea de la Parchetul General a cerut achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu pe motiv că, din punctul ei de vedere, nu a comis o infracţiune, în condiţiile în care tot acelaşi parchet îl trimitea pe acesta în judecată.
Decizia nu este definitivă.
În noiembrie, Parchetul General solicita achitarea
În luna noiembrie, la aproape un an de la trimiterea dosarului în instanţă, Parchetul General a solicitat achitarea. Procurorul de şedinţă declara atunci că textele de lege în baza cărora Tăriceanu a fost trimis în judecată 'generează confuzie'.
'Din articolul 25 din Legea ANI se poate deduce că şi incompatibilitatea declarată ulterior are aceleaşi efecte ca o interdicţie. Ca şi cum nu ar fi fost scris de jurişti, articolul de lege presupune o interdicţie. Cred că articolul 25 din Legea ANI trebuie coroborat cu articolul 7 din Statul parlamentarilor. (...) Încetarea mandatului de deputat sau senator prin incompatibilitate este prevăzut de art. 7, lit (c), la data la care raportul ANI nu mai poate fi contestat. Obligaţia de la alin. 2 lit. (c) se referă la ipoteza în care raportul ANI fie constată o incompatibilitate în curs, fie o incompatibilitate din urmă. Acest construct al articolului 7 generează confuzie. (...)
Conchid că în cazul inculpatului Călin Popescu-Tăriceanu se impune achitarea pentru abuz în serviciu. Temeiul în care ar trebui pronunţată achitarea: inexistenţa obligaţiei de a face ceva trebuie să ducă la aplicarea art.16 lit. (a) din Codul de procedură penală - fapta nu există. Câtă vreme nu se poate identifica o faptă, atunci fapta nu există. Alţi jurişti cu care m-am consultat sunt de părere că fapta nu este prevăzută de legea penală, deci art.16 lit. (b)', susținea procurorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
