BILANŢ DNA: Sinteza completă a Raportului de activitate pentru 2017

Descriere foto:

Bilanţul DNA pe anul 2017, prezentat miercuri, 28 februarie 2018, se bazează, conform procurorului general al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi, pe date statistice care arată că s-au menţinut standardele de eficienţă şi exigenţă, atât la urmărire penală, cât şi în activitatea desfăşurată de procurori în faţa instanţelor de judecată.

Investigaţiile DNA au vizat cauze complexe privind fapte grave de corupţie prevăzute de Codul Penal sau de Legea nr.78/2000, dar şi alte infracţiuni grave, considerate a fi în strânsă legătură cu corupţia ca fenomen complex, aşa cum prevede expres art.13 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.43/2002 care statuează asupra competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Procurorii DNA au iniţiat, respectiv finalizat, potrivit competenţei prevăzute de reglementările legislative menţionate, investigaţii comise de demnitari ori persoane cu funcţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală.

În anul 2017 a crescut numărul cauzelor soluţionate şi al soluţiilor dispuse pe fondul cauzei, în timp ce volumul mare şi complexitatea cauzelor în lucru au influenţat durata cercetărilor şi numărul cauzelor finalizate cu trimitere în judecată.

Principalele concluzii care au reieşit din raport sunt următoarele:

1. Creşterea continuă a volumului de activitate
Activitatea de urmărire penală a fost desfăşurată, în medie, de 107 procurori care au avut de soluţionat 11.234 cauze. Astfel, un procuror are de soluţionat în medie 104 dosare, printre care numeroase cauze complexe (diverse forme de fraudă în achiziţii publice, fraude cu fonduri europene sau în derularea procedurilor de retrocedare a imobilelor, cauze ce implică administrarea unui probatoriu complex, incluzând şi expertize ori rapoarte de constatare ale specialiştilor).
S-au soluţionat pe fond 3.893 de dosare (3.341 dosare în 2016), fiind cel mai mare număr de dosare soluţionate într-un singur an, de la înfiinţarea instituţiei.
Această activitate a determinat reducerea stocului de dosare faţă de anul precedent.

2. Creşterea numărului de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei
S-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 997 inculpaţi în 381 dosare penale. Dintre acestea, în 91 de cauze, inculpaţii trimişi în judecată şi-au recunoscut vinovăţia (80 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în 2016), lucru ce arată eficienţă în administrarea probelor prin consolidarea unei practici de a recurge la instituţia prevăzută la art. 478 şi urm. Cod procedură penală, prin care se evită procesele penale costisitoare şi de lungă durată.

3. Creşterea eficienţei în investigarea fraudelor cu fonduri europene
S-a înregistrat o dublare numărului de trimiteri în judecată în dosarele cu acest obiect, în ultimii doi ani, fiind întocmite 108 de rechizitorii şi 22 acorduri de recunoaştere, privind 344 de inculpaţi (56 rechizitorii şi 9 acorduri în anul 2015).
Aceste date relevă o activitate eficientă de urmărire penală în acest domeniu al infracţiunilor care afectează integritatea bugetului general al UE.

4. Soluţionarea prin rechizitoriu a unor cauze importante care au vizat corupţia la nivel înalt, caracterizată astfel prin valoarea ridicată a produselor infracţionale şi a prejudiciilor reţinute în rechizitorii, dar şi din perspectiva calităţii persoanelor trimise în judecată.
Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea în judecată a 329 persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.

Cu titlu exemplificativ, au fost trimişi în judecată:

- 13 demnitari, dintre care: 3 miniştri (unul în 2 dosare), 1 senator, 5 deputaţi, 1 preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României, 2 secretari de stat (din care un fost deputat şi un preşedinte de partid la data săvârşirii faptei), 1 secretar general al unui minister.

- Alte funcţii din administraţia centrală: 1 secretar general adjunct într-un minister, 1 inspector guvernamental, 1 preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, 1 consilier al ministrului (la data săvârşirii faptei director general adjunct într-o companie naţională)

- Autorităţi locale: 49 primari (12 primari de municipiu, 37 primari de oraş/comună), 9 viceprimari (1 viceprimar de municipiu, 8 viceprimari de oraş/comună), 3 preşedinţi de consilii judeţene (unul în două dosare),

- Instituţii legate de aplicarea legii: 6 magistraţi (3 judecători, 2 procurori şi 1 prim procuror - consilier juridic la data săvârşirii faptei), 14 avocaţi, 69 poliţişti, 3 notari

- Funcţii importante în instituţii publice: 1 preşedinte, 1 director general, 1 director al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, 1 preşedinte şi 2 directori ai Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, 1 preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, 23 directori de instituţii publice

- 19 Directori de companii/societăţi naţionale

- În domeniul educaţiei: 1 prodecan, 4 cadre didactice universitare, 1 director de liceu, 8 profesori, 1 inspector şcolar general.

- În domeniul sănătăţii: 4 manageri de spital, 2 directori de spital, 2 directori financiar de spital, 1 medic şef, 1 medic legist, 2 medici, 1 asistent medical

5. Pronunţarea unor soluţii de condamnare în dosarele de mare corupţie
Instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 713 inculpaţi, trimişi în judecată prin rechizitoriile emise de procurorii anticorupţie.

Între persoanele condamnate definitiv sunt:

- 3 deputaţi,
- 1 senator,
- 1 secretar de stat în cadrul unui minister
- 1 secretar general al Senatului României,
- 1 secretar general adjunct în cadrul unui minister
- 5 judecători (din care 1 preşedinte de tribunal),
- 3 procurori (din care 1 prim procuror parchet de pe lângă tribunal, 1 prim procuror parchet de pe lângă judecătorie şi 1 procuror parchet de pe lângă tribunal),
- 2 preşedinţi de consiliu judeţean,
- 3 vicepreşedinţi de consiliu judeţean,
- 28 de primari (6 primari de municipiu, 1 primar de oraş, 21 primari de comună)
- 1 fost preşedinte de agenţie naţională
- 30 directori ai unor instituţii publice şi societăţi cu capital de stat.

Alte consideraţii privind activitatea DNA
În dosare ale DNA finalizate cu soluţii definitive, instanţele s-au pronunţat cu privire la confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă totală de 924,7 milioane lei.

[citeste si]

A existat în continuare o preocupare pentru menţinerea standardelor de calitate caracteristice anilor precedenţi, astfel încât:
- Ponderea achitărilor, indiferent de temei, din totalul trimiterilor în judecată, conform indicatorului statistic stabilit de Consiliul Superior al Magistraturii (Hotărârea Plenului CSM nr. 1265 din 24 noiembrie 2015), a fost de 12,2% soluţii de achitare.
- Numărul de doare restituite: 1% (4 dintr-un total de 381 trimise în judecată).

* Identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice a reprezentat un domeniu prioritar pentru DNA. Investigaţiile noastre au vizat, în special, achiziţiile publice din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări şi servicii publice.

* Datele rezultate din activitatea de combatere a acestui tip de infracţiuni au fost valorificate în cadrul unei analize a cazuisticii privind infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată în domeniul achiziţiilor publice.

* Datele statistice ne arată o situaţie îngrijorătoare a fenomenului de abuz în serviciu şi ne arată că nu avem un sistem de achiziţii publice curat şi transparent. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupţia în instituţiile publice s-a manifestat prin aceleaşi acţiuni.

* Sinteza analizei referitoare la frauda şi corupţia în achiziţiile publice, concluziile şi vulnerabilităţile care au reieşit din această analiză se regăsesc în Raportul privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2017 postat pe site-ul instituţiei noastre (http://www.pna.ro/results.xhtml).

La prezentarea Raportului de activitate al DNA au participat: preşedintele României Klaus Iohannis, reprezentanţii principalelor instituţii judiciare din România - preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Cristina Iulia Tarcea, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii Codruţ Olaru, procurorul general al României Augustin Lazăr, precum şi reprezentanţi ai ambasadelor, ai societăţii civile şi ai mass media.



STIRE RECOMANDATA

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2018 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.26