Iată ce a explicat Toni Neacşu: "Dacă astăzi d-ul Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură iar ulterior partidele își păstrează aceeași poziție publică (în special USR-ul în ce privește asumarea respingerii unei noi desemnări Cîțu) Președintele României nu îl va putea desemna din nou pe acesta nici prima oară, dar nici a doua oară, nici a treia oară.
În situația asta Constituția, așa cum e interpretată oficial de Curtea Constituțională, îl ține pe Cîțu în afara oricărei noi candidaturi.Decizia CCR nr. 85/2020, care văd că este eronat citită, nu a stabilit că un premier demis prin moțiune nu poate fi din nou prima propunere de candidat din partea Președintelui în urma noilor consultări. La fel însă, nu a stabilit nici că nu ar putea fi doar prima desemnare de candidat dar după aceea următoarele poate fi.
Decizia CCR este mult mai nuanțată și mai profundă: Președintele României are obligația de loialitate constituțională și trebui să desemneze în urma consultărilor aceea persoană care degajează o majoritate parlamentară, adică desemnarea trebuie să privească o persoană care poate fi votată în Parlament iar nu una despre care deja se știe, inclusiv din spațiul public și din declarații, că nu va putea lua votul de învestitură. Fie că e prima candidatură, a doua sau a treia, Președintele are aceeași obligație de comportament loial și nu poate desemna un ex-premier care nu mai are nici o șansă să fie învestit prin vot. Dacă imediat după moțiune USR se răzgândește Președintele îl poate desemna bine merci pe d-ul Cîțu din nou, dar dacă nu se răzgândește nu îl va putea desemna nici măcar a 5-a oară, desigur dacă e de bună credință constituțională.
Acesta e spiritul celor decise de CCR.
Decizia CCR nr. 85/2020 îi distruge viitorul de prim ministru al d-lui Cîțu dacă USR-ul își menține poziția de până acum și aceasta va fi consolidată prin votarea moțiunii de cenzură. Citez. "Comportamentul constituțional loial constă în desemnarea de către Președintele României a unui candidat la funcția de prim-ministru în vederea realizării finalității pentru care a fost construită procedura constituțională a învestiturii/numirii Guvernului, așadar pentru a atinge ”scopul comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei”.
Pentru a face posibilă realizarea acestui scop, procedura de învestitură trebuie să fie una efectivă, iar nu pur formală. Aceasta impune luarea în considerare a moțiunii de cenzură și a efectelor sale, consultări cu partidele politice și evaluarea opțiunilor pentru candidatul la funcția de prim-ministru în mod serios, sincer și responsabil. Președintele trebuie să depună eforturi în sensul desemnării unui candidat care să poată coagula o majoritate necesară învestiturii Guvernului și să aibă convingerea că persoana desemnată este în măsură să realizeze acest lucru."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
