Avertisment de la FMI: Risc de recesiune globală și inflație de 6% dacă războiul din Iran continuă

Autor: Tiberiu Vasile

Semnalele venite de la FMI sunt tot mai apăsate. Potrivit instituției, riscul de recesiune globală și inflație de 6% dacă războiul din Iran continuă este din ce în ce mai mare. Ce părea, la începutul anului, un traseu economic relativ stabil s-a schimbat brusc.

În doar câteva luni, echilibrul fragil al economiei mondiale a fost dat peste cap. După o perioadă în care tensiunile comerciale păreau să se tempereze, atacurile asupra Teheranului au reaprins incertitudinea. Chiar dacă între Statele Unite și Iran s-a ajuns la un armistițiu, acesta rămâne instabil. Iar efectele deja se văd. O parte din șoc a fost absorbit, însă direcția depinde de ce urmează.

Energia, punctul critic: cum alimentează conflictul riscul de recesiune globală

Potrivit evaluărilor făcute de FMI, scenariul cel mai dur nu este exclus. Dacă luptele continuă după vară, iar petrolul urcă spre 110 dolari pe baril, economia mondială ar putea intra într-o zonă periculoasă. Inflația ar accelera până la 6%, iar creșterea economică ar suferi un recul sever.

„Durata și amploarea conflictului vor conta decisiv, la fel și cât de repede își revine sectorul energetic după ce se termină luptele”, explică Pierre-Oliver Gourinchas, economist-șef al FMI.

În aceste zile, instituția discută la Washington, alături de Banca Mondială, exact aceste riscuri. Participă și oficiali români. Concluzia nu lasă loc de interpretări: evoluția războiului este variabila-cheie, iar previziunile sunt fragile.

Blocajele din petrol schimbă complet jocul economic

Un moment critic a fost blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran. Este un punct esențial pentru transportul global de petrol. Aproximativ 20% din livrările mondiale trec pe acolo. Orice perturbare se transmite rapid în prețuri.

Atacurile asupra infrastructurii energetice amplifică problema. Nu vorbim doar de petrol, ci și de gaze și alte resurse vitale pentru industrii. Lanțurile de aprovizionare devin instabile, iar costurile cresc pentru că resursele sunt procurate mai greu.

Și asta vine într-un moment în care lucrurile începeau să se așeze încet în plan internațional: dobânzile scădeau, finanțarea devenea mai accesibilă, iar investițiile - inclusiv în inteligență artificială - dădeau semne de accelerare. Conflictul a întrerupt tot acest impuls.

Trei scenarii: de la încetinire controlată la risc de recesiune globală

FMI a construit mai multe variante de evoluție. În scenariul de bază, conflictul rămâne limitat. Economia globală ar continua să crească, dar mai lent: 3,1% în 2026 și 3,2% în 2027. Inflația ar urca la 4,4%, apoi ar începe să scadă.

Chiar și așa, presiunea rămâne. Petrolul ar putea ajunge, în medie, la 82 de dolari pe baril, iar gazele s-ar scumpi și mai puternic.

În scenariul negativ, lucrurile se complică. Creșterea globală ar coborî la 2,5%, iar inflația ar urca la 5,4%. Băncile centrale ar fi forțate să reacționeze prin dobânzi mai mari. Petrolul s-ar apropia de 100 de dolari.

Iar în varianta severă, cea care stă la baza avertismentului actual, tabloul devine mult mai sumbru: creșterea economică globală ar încetini spre 2%, inflația ar depăși 6%, iar petrolul ar atinge 110 dolari pe baril. Practic, economia mondială ar fi la un pas de recesiune.

Cum se propagă șocul în economie

FMI identifică trei mecanisme prin care conflictul lovește economia:

scumpirea energiei și a materiilor prime

presiuni în lanț asupra prețurilor și salariilor

creșterea incertitudinii, care afectează piețele financiare și fluxurile de capital

Aceste efecte nu apar izolat. Se amplifică reciproc într-o spirală și pot destabiliza rapid economii deja vulnerabile.

Cine rezistă mai bine și cine riscă mai mult

Impactul nu va fi uniform. Economiile emergente sunt cele mai expuse, în special cele dependente de importuri de energie. În schimb, statele dezvoltate au mai multă capacitate de adaptare.

Statele Unite par mai protejate, datorită poziției de exportator de energie. FMI estimează o creștere de 2,3% în acest an și 2,1% anul viitor.

Europa rămâne într-o zonă fragilă, cu o creștere modestă: 1,1% în acest an și 1,2% anul viitor. Germania, Franța și Italia evoluează lent, în timp ce Spania performează mai bine.

China își menține un ritm mai alert, susținut de măsuri interne și de relaxarea unor tensiuni comerciale, cu o creștere estimată la 4,4% în acest an.

Final incert: totul depinde de război

În final, tabloul rămâne deschis. Toate scenariile pleacă de la aceeași variabilă: conflictul din Orient. Dacă tensiunile se reduc și fluxurile de petrol revin la normal, economia globală poate evita un șoc major. Dacă nu, avertismentul rămâne în picioare, conform El Pais.

CITEȘTE ȘI: Ce discută ministrul Nazare cu americanii. Agenda oficialului de la Finanțe în SUA. Întâlniri cu șefi din FMI și Banca Mondială