Prof. univ. dr. Dan Gabriel Dumitrescu atrage atenția asupra prăpastiei dintre obligațiile legale privind finanțarea sistemului de educație și realitatea bugetară a ultimilor ani.
Prof. univ. dr. Dan Gabriel Dumitrescu, prorector al Academiei de Studii Economice din București, a atras atenția asupra unei problematici esențiale: Diferența dintre propunerile mediului universitar și realitatea momentului în privința finanțării.
„Practic, deși Legea numărul 1/2011 a prevăzut la articolul 8 acea pondere de 6% alocare pentru educație, procent din PIB, totuși aplicarea respectivului articol a fost anual prorogată. După 12 ani de aplicare a Legii 1, nu a existat niciun an în care măcar să ne apropiem de acest procent de 6% din PIB. Acum legiuitorul prorogă anual prevederile de la articolul 147 din Legea 199/2023, articol care spune că finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și universitar, reprezintă anual cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. Am constatat cu toții, în 2024, prin OUG-ul 115/2023, prin derogare, că limita de 15% a fost coborâtă la 10%, iar în anul următor, prin OUG-ul 156/2024, aplicarea aceluiași articol 147 din Legea 199/2023 a fost prorogată pentru anul 2026.
Aș întreba retoric dacă, după 14 ani de neaplicare a prevederilor legii educației cu privire la procentul sumelor alocate, indiferent că a fost o pondere în PIB sau în bugetul de stat consolidat, mai are cineva așteptarea ca în al 15-lea an lucrurile să stea altfel?
Avem această discuție despre finanțarea învățământului superior într-o perioadă de așezări bugetare și fiscale, al căror sens vizează, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, diminuarea cheltuielilor din bugetul de stat consolidat cu cel puțin două puncte procentuale față de PIB, și asta repede, până la sfârșitul anului 2025. Am constatat că, din păcate, educația nu este deloc ocolită de discuțiile referitoare la reducerea cheltuielilor, fie că vorbim despre creșterea normelor didactice, fie că vorbim despre reducerea sau anularea unor sporuri sau indemnizații.
Din acest punct de vedere, am constatat cu regret o anumită demonizare a educației, respectiv a persoanelor educate, a persoanelor care au obținut titlul științific de doctor și care primesc un spor, așa cum s-a prezentat într-o anumită parte a presei, ce reprezintă 50% la salariu. Sporul se comenta în platoul respectivei emisiuni. În cazul cadrelor didactice, s-ar cumula și cu un spor de solicitare neuropsihică de 10%, ajungându-se la un spor total de 60%.
Aș dori să clarificăm, pentru o corectă informare a opiniei publice, că indemnizația pentru titlul științific de doctor, deși este stabilită la 50%, este calculată din salariul minim garantat în plată, nicidecum 50% din salariul de încadrare, iar 50% din salariul minim prezent ar însemna o sumă de 2.025 de lei. E înghețată. Realitatea ne arată că, din decembrie 2018, prin renumitele ordonanțe de tip "Trenuleț", cuantumul efectiv în plată al acestei indemnizații a fost înghețat de la un an la altul. În 2019, a fost înghețat la decembrie 2018. În 2020, a fost înghețat la decembrie 2019 și tot așa. La fel și în 2025. Însă efectul în lanț al tuturor acestor ordonanțe "Trenuleț" a fost acela că suma efectiv plătită persoanelor care dețin titlul științific de doctor a rămas înghețată la valoarea în plată din luna decembrie 2018”, a explicat prof. univ. dr. Dan Gabriel Dumitrescu, în cadrul Conferinței anuale dedicate învățământului superior din România intitulată "Reforma finanțării sistemului de învățământ superior", organizată de DC Media Group.
VEZI TOATĂ CONFERINȚA AICI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu
de Anca Murgoci