Partidele eurosceptice şi-ar putea extinde reprezentarea în Parlamentul European cu peste 60% în urma alegerilor europene din mai 2019, ceea ce pune o presiune suplimentară pe liderii Uniunii Europene pentru o integrare europeană mai mare după Brexit, indică un studiu realizat de Reuters pe baza rezultatelor unor sondaje de opinie naţionale.
Analiza agenţiei de presă britanice, care se bazează pe cele opt grupuri politice existente în prezent în legislativul european, a fost realizată pe fondul lansării unui proiect de către Steve Bannon, unul dintre arhitecţii victoriei lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale americane din 2016, proiect care vizează coordonarea votului anti-UE în ţările membre ale blocului comunitar.
Vot anti-UE
Astfel, grupul europarlamentar Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), care în prezent are 45 de mandate în Parlamentul European, ar putea ajunge la 59. Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), din care fac parte Marine Le Pen şi Geert Wilders, ar putea ajunge la 63 de mandate europarlamentare, de la 35 în prezent, în special ca urmare a ascensiunii partidului Liga, în Italia. Cele două grupuri politice eurosceptice vor avea astfel împreună 122 dintre cele 705 de mandate în PE după alegerile din mai 2019 (reprezentând 17,3%), faţă de cele 80 din cele 751 de locuri în actualul legislativ european (10,6%).
O astfel de forţă combinată va spori influenţa euroscepticilor în activitatea legislativă a Uniunii Europene. Nu este însă sigur că aceste alianţe vor rămâne aceleaşi anul viitor. Mişcarea 5 Stele a explorat deja posibilitatea de a adera la familiile politice de centru favorabile UE, în timp ce alte partide ar putea să se plaseze mai clar pe poziţii eurosceptice. Acestea ar putea include membri ai grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR, al treilea ca mărime în actualul Parlament European), creat de Partidul Conservator britanic ca o alternativă la grupul Partidului Popular European (PPE, cel mai mare şi mai influent din Parlamentul European) şi care după Brexit va pierde mandatele deţinute în prezent de eurodeputaţii britanici.
Ascensiune ALDE
Pe de altă parte, rezultatele slabe înregistrate de stânga şi dreapta tradiţionale în alegerile de anul trecut din Franţa sunt reflectate într-un potenţial câştig pentru Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE). Analiza sondajelor de opinie naţionale sugerează că PPE, din care face parte Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a cancelarului german Angela Merkel, va rămâne cel mai mare grup europarlamentar, dar ar putea avea doar 180 de mandate, faţă de cele 219 actuale. ALDE, ajutată şi de ascensiunea partidului Ciudadanos din Spania, ar urma să redevină al treilea grup politic din Parlamentul European, după conservatori şi socialişti.
Vezi și: Alegeri europarlamentare: Modificare importantă privind accesul partidelor în legislativ
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
