Deshumare rămăşiţe partizani împuşcaţi de Securitate

O nouă acţiune de deshumare a unor partizani ucişi într-o confruntare armată cu trupe şi cadre operative ale Securităţii este programată marţi în judeţul Alba, la Cricău, de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), potrivit unui comunicat de presă.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a anunțat că investigaţiile se vor desfăşura în prezenţa unui procuror militar de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instituţie care a fost sesizată în privinţa acestui caz şi a locului unde victimele au fost înhumate. De asemenea, la cercetări vor participa specialişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba şi de la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Alba.

Acţiunea de investigaţii arheologice de pe teritoriul comunei Cricău are drept obiectiv deshumarea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Ştefan Popa, Nicolae Moldovan şi Cornel Pascu, care au fost ucişi prin împuşcare în 8 martie 1949.

Rezistenţa armată anticomunistă a cunoscut o mare amploare pe teritoriul Transilvaniei, cu deosebire pe teritoriul fostelor judeţe Alba, Turda şi Cluj.

Una din aceste organizaţii a fost şi cea condusă de către Ştefan Popa. După confruntarea armată din 4 martie 1949, de la Bistra, judeţul Alba, când organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija, a fost destructurată, Securitatea a întreprins o serie de acţiuni pentru capturarea partizanilor care au reuşit să scape din acea înfruntare, precum şi pentru arestarea tuturor celor care i-au susţinut.

Un obiectiv important al Securităţii l-a constituit anihilarea grupării conduse de Ştefan Popa, îndeplinirea acestui obiectiv căzând în sarcina Direcţiei Regionale de Securitate Sibiu, condusă în acea perioadă de locotenent-colonel Gheorghe Crăciun, care a coordonat personal operaţiunile de pe teren.

În 6 martie 1949 a fost încercuită zona Muntelui Capra, unde gruparea lui Ştefan Popa îşi avea baza. Partizanii au reuşit să spargă încercuirea şi cinci dintre ei s-au retras într-o poiană situată sub Piatra Craivii, în locul Bogoloaia. Aici, în 8 martie, partizanii au fost surprinşi într-o locuinţă sezonieră, care se mai păstrează şi astăzi cu unele modificări. A avut loc o confruntare armată, în urma căreia trei partizani au fost omorâţi şi doi luaţi prizonieri, menţionează comunicatul IICMER.

Liuderul grupării, Ştefan Popa, fiul de preot ortodox, a fost ofiţer în Armata Regală şi veteran de război. După terminarea războiului s-a înscris la Facultatea de Drept, din Cluj, unde şi-a manifestat sub diferite forme opoziţia faţă de regimul politic instaurat în ţară. Din acest motiv, în primăvara anului 1948, a fost dat în urmărire pe ţară. Pentru a scăpa de arestare, el s-a refugiat în Munţii Apuseni, în zona Vârfului Capra, situat în apropiere de comuna Întregalde, unde a pus bazele unui grup de rezistenţă armată anticomunistă, creându-şi reţele de susţinere în mai multe localităţi din zonă. La 3 aprilie 1949, după ce a fost ucis, a fost condamnat în contumacie de Tribunalul Militar din Cluj la 15 ani de muncă silnică.

Cea de-a doua victimă este Nicolae Moldovan, care, în timpul studiilor în Drept, la Cluj, s-a manifestat ca opozant anticomunist. Ca să evite arestarea, în august 1948 a dispărut de la domiciliu, alăturându-se lui Ştefan Popa. Cornel Pascu, fost învăţător, a aderat la Organizaţia anticomunistă Frontul Apărării Naţionale, condusă de maiorul Nicolae Dabija.

După confruntare, cadavrele celor trei au rămas pe teren vreme de mai multe zile, sub pază permanentă. Conform unor mărturii, în 13 martie, Securitatea a adus cu forţa mai mulţi locuitori din satele zonei ca să vadă cadavrele, iar un ofiţer a ţinut o cuvântare, arătând celor prezenţi că toţi cei care vor cuteza să se opună noului regim o să sfârşească la fel ca şi cei morţi.

Cadavrele au fost înhumate la începutul săptămânii următoare de către un localnic, într-o groapă comună, care a fost săpată pe marginea unui pârău aflat într-o zonă împădurită, cunoscut de oamenii locului sub denumirea de Pârăul Popii. Groapa se află nu departe de locul unde cei trei au fost ucişi, nefiind niciodată marcată la suprafaţa solului. Locul mormântului a fost stabilit cu aproximaţie prin confruntări repetate cu mai mulţi martori ce au fost transportaţi de-a lungul timpului la faţa locului, fiind verificat şi identificat cu precizie de echipa arheologică a institutului printr-un sondaj de teren.

Ceilalţi doi partizani care au fost luaţi prizonieri atunci au fost Ioan Scridon, care în septembrie 1949 a fost condamnat la moarte prin împuşcare, sentinţă executată o lună mai târziu, şi Alexandru Maxim, condamnat la muncă silnică pe viaţă şi confiscarea averii. În 2 aprilie 1950 a fost scos din penitenciar de Securitatea din Cluj pentru cercetări suplimentare. În fapt, împreună cu alte persoane, a fost transportat undeva în judeţul Bistriţa-Năsăud şi ucis. Nu se cunoaşte locul unde a fost înhumat.

Cercetările de la Cricău vor fi efectuate de un colectiv de arheologi şi istorici de la IICCMER şi instituţiile muzeale colaboratoare.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News