Românii care au muncit în Italia și se întorc în țară trebuie să respecte o serie de pași esențiali pentru a-și primi pensia. Consultantul fiscal și de pensii Ionela Mihaela Dumitru a explicat, în emisiunea „Departe de România”, cum se depune dosarul, ce rol are rezidența și în ce condiții pot fi încasate simultan pensii din două state.

În cazul românilor care au lucrat în Italia și aleg să se retragă în România, procedura este clară.

„Dosarul de pensie se depune la casa de pensie, deci acasă. În momentul în care eu mă retrag acasă din Italia, trebuie să închid rezidența la birourile anagrafe sau la comună, cum spun la primării, să anunț inclusiv Institutul Național de Statistică de faptul că mă retrag acasă și evident să dau adresa mea, pentru că acolo o să-mi vină ulterior certificate de viață”, a explicat Ionela Mihaela Dumitru.

Citește și: Pensionarii care vor avea mai mulți bani de Paște. Ministrul Muncii: Nu este pomană

AIRE și rolul notificării Consulatului Italiei

Pentru românii care au dobândit și cetățenia italiană, există o obligație suplimentară: înscrierea în registrul AIRE (Registrul de stare civilă al Italienilor Rezidenţi în Străinătate). De ce este importantă această notificare?

„Această notificare este foarte importantă pentru că tot INS și Casa de Pensie știu exact unde se află persoana, astfel încât să stabilească unde trimite certificatele de viață sau o altă corespondență, eventual. Este foarte important, dacă eu am cetățenia italiană și trăiesc pe teritoriul României, atunci INS nu consideră că ai avea dreptul la o pensie minim-socială. Deci, INS și Casa de Pensie trebuie să știi exact unde te afli din toate punctele de vedere”, a precizat consultantul.

„Ok, deci trebuie notificat Consulatul Italiei, este acest registru AIRE, înțeleg că se face un cont și trebuie înscris și acolo, din nou repet, cei care au cetățenie italiană. Practic, sunteți cetățenii italieni care locuiesc în România în acest moment”, completează Gabriel Nuță-Stoica.

Pensia comunitară: când și cum se acordă

Diferențele dintre vârstele de pensionare din România și Italia pot crea situații particulare. În aceste cazuri, soluția este pensia comunitară.

„Fac dosar și cerere de pensie comunitară la Casa de Pensie, unde am domicilul. Bineînțeles că durează dosarul, pentru că în acel moment sunt schimburi de informații între Casa de Pensie și INS, dar dosarul se depune la Casa de Pensie. Specific faptul că am lucrat în Italia, eventual ar trebui să aibă un ultim extras la INS cu stagiul efectuat, Asta ca și siguranță. Și, bineînțeles, după aceea aștept răspuns de la Casa de Pensie”, a explicat Ionela Mihaela Dumitru.

Două pensii pentru același beneficiar

Un aspect important pentru românii care au muncit în ambele state este faptul că pot primi două pensii.

Gabriel Nuță-Stoica: „Deci să luăm un caz concret, ca să explicăm mai în detaliu oamenilor care ne urmăresc. Să zicem că avem o femeie care are 67 de ani împliniți. A lucrat în de 13 sau 14 ani în Italia, iar în acest moment ea locuiește în România. Are pensie din România pentru că a ieșit mai devreme și are o decizie de pensionare emisă de autoritățile române. Deci ea mai poate primi și din Italia această pensie comunitară sau o înlocuiește pe cea din România?”

„Ea întotdeauna va avea două pensii: una din România pentru stagiul lucrat în România și o a doua din Italia la vârsta de 67 de ani. De data asta, pensia este comunitară, pentru că având cei 13-14 ani, nu ajunge la 20 cât cere Italia. Atunci ea va cere pensie comunitară ca să i se adune șapte ani din România, deci din acea decizie, se adună figurativ, pentru că România deja i-a plătit pensia. Astfel încât, la 67 de ani, poată cere pensie comunitară Italia”, a subliniat consultantul.

De ce contează rezidența

Rezidența rămâne un criteriu-cheie pentru stabilirea drepturilor.

„Contează pentru că în momentul în care eu cer pensie în Italia, INS trebuie să știe exact unde să te afli. Cei care nu și-au închis rezidența, INS chiar verifică prin acei polițiști care verifică rezidența, nu pentru că vrea să facă un rău persoanei, din contră, ci pentru a da la cât mai multe persoane pensia minimă, care este de aproape 600 de euro. Dei verifică, cei care sunt pe teritoriul Italiei au dreptul la pensie minimă, cei care s-au întors acasă nu vor primi minima, vor primi exact cât au contribuit la statul pe care l-au lucrat. Adică cei 13 ani, pe cazul nostru”, a explicat Ionela Mihaela Dumitru.

Gabriel Nuță-Stoica: „Ok, deci dacă sunt rezidenți în Italia, primesc acea pensie minimă de 600 de euro și dacă nu mai este la acea rezidență, dacă nu poate să demonstreze, atunci anunță INS-ul, iar INS semnelează faptul că persoana e obligată să facă dosarul direct în România. Deci INS îl blochează în acel moment. Bun, este important de menționat. Deci INS blochează dosarul respectiv, iar persoana respectivă trebuie să facă dosarul român”.

Pensia minimă: cine are dreptul și cine nu

Un alt aspect important vizează pensia minimă, atât în Italia, cât și în România.

„Românii din Italia, în momentul în care primesc decizia de pensionare, primesc și o declarație pe propria răspundere, de transfer. Nu este de transfer al pensiei. Este o declarație pentru faptul că ei au rezidență în alt stat și nu în România. Prin acea declarație, statul consideră că tu ieși pe teritoriul Italiei pentru că, bineînțeles, lucrezi sau, mă rog, ai o activitate, și atunci nu beneficiezi de pensia minimă de 1.281 de rom. Beneficiezi de contribuțiile pe care le-a vărsat, angajatorul tău. Deci exact cât ai lucrat. Nu mai mult, nu mai puțin”, a explicat specialistul.

Pentru românii care au muncit în Italia, pensia nu este pierdută, dar depinde de respectarea unor proceduri clare: închiderea rezidenței, notificarea autorităților și depunerea dosarelor în România. În multe cazuri, beneficiarii pot ajunge să încaseze două pensii, însă valoarea acestora depinde strict de contribuțiile realizate și de statutul de rezidență.