Agenția Națională de Presă AGERPRES, 128 de ani de la înființare

Agenția Națională de Presă AGERPRES, prima agenție de presă din România, s-a numit, de-a lungul vremii, Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, Agenția Telegrafică Română "Orient-Radio" - RADOR, Agenția Română de Presă - AGERPRES, Agenția Națională de Presă ROMPRES și, din 2008, Agenția Națională de Presă AGERPRES.

La începutul anului 1889, la 27 martie (st. n.), a fost înființată prima agenție de presă ''românească, națională și autonomă'', având titulatura de Agenția Telegrafică a României sau Agenția Română, din inițiativa ministrului de Externe de atunci, P.P. Carp.

Contract aflat în arhiva MAE/Arhiva istorică Agerpres
Copie a contractului de înființare a primei agenții române de presă RADOR (16/28 martie 1889)

Documentele oficiale care au stat la baza înființării primei agenții naționale de presă datează din zilele de 15/27 și 16/28 martie 1889, ambele conținând în mare aceleași înscrisuri. Această instituție de presă funcționa în subordinea Ministerului Afacerilor Străine și avea datoria ''să transmită în străinătate știri privind România'', iar de acolo să primească și să difuzeze ''un serviciu exact și rapid al tuturor știrilor de interes general sau special pentru România''.

În 24 ianuarie/5 februarie 1889, ministrul de Externe al României, P.P. Carp, a cerut Direcțiunii Generale a Telegrafelor și Poștelor, din subordinea Ministerului de Interne, să ofere Agenției Telegrafice Române, care era în curs de organizare, o ''odae mare în casele ce le ocupă''. În aceeași zi, directorul general al telegrafelor și poștelor a luat măsurile cuvenite pentru ca, de la 1/13 aprilie, același an, ''să se pună la dispozițiunea noii agenții telegrafice române ce este în ajun a se înființa'' spațiul solicitat. Practic, Agenția Telegrafică a României și-a început activitatea la 30 martie/11 aprilie 1889, când a expediat la Viena ''prima telegramă''. Primul director al Agenției a fost M. Brăneanu.

La 1 iulie 1905, a fost înființat serviciul comercial al Agenției Române.

În condițiile ofensivei germane, la sfârșitul anului 1916, Agenția Română a fost evacuată din Palatul Poștelor. Oficial, Ministerul de Externe anunța, la 2 noiembrie 1917, legația de la Paris că ''Agenția Română nu mai funcționează''.

La 16 iunie 1921 au fost puse bazele primei agenții naționale de presă în accepțiune modernă: Orient Radio RADOR. În 1926, Parlamentul României a aprobat Legea pentru reorganizarea și funcționarea societății RADOR — Agenție de informații telegrafice.

Regele Mihai a semnat, la 28 decembrie 1944, decretul-lege 657, privind modificarea legii și statutului Societății Orient Radio. Aceasta și-a schimbat denumirea în ''RADOR — Agenție de informații telegrafice'', iar durata de funcționare a agenției a devenit nelimitată.

Imagine din Agenția Națională de Presă AGERPRES; 9 septembrie 1958

După instaurarea puterii comuniste, Decretul 217 din 20 mai 1949 a consfințit crearea AGERPRES și, totodată, a abrogat legea privind funcționarea RADOR.

La 8 ianuarie 1990, după Revoluția din decembrie 1989, a fost aprobat decretul-lege prin care AGERPRES devenea Agenția Națională de Presă ROMPRES și rămânea sub autoritatea statului.

În 2003, a fost aprobată Legea nr. 19 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, conform căreia aceasta se organiza și funcționa ca instituție publică autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului.

Senatul și Camera Deputaților au adoptat la 15 aprilie și, respectiv, 24 iunie 2008, propunerea de modificare a legii nr. 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă ROMPRES, prin care aceasta revenea la numele de AGERPRES.

Agenția Națională de Presă AGERPRES este afiliată la Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA) și este membru al Asociației Agențiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE) (din 1995). Agenția are corespondenți în majoritatea județelor țării.

La 17 septembrie 2013, a avut loc rebrandingul AGERPRES, eveniment care a introdus atât schimbarea identității vizuale, cât și un nou format ce presupune dezvoltarea zonei multimedia, orientarea către mediul on-line, precum și conceptualizarea a ceea ce numim ''jurnalist complet''. Tot în 2013, la sfârșitul anului, AGERPRES a organizat, pentru prima dată în România, conferința Asociației Agențiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE), aflată la cea de a 22-a ediție. Totodată, Agenția Națională de Presă AGERPRES a preluat din 9 decembrie 2013, pentru un an, președinția Asociației Agențiilor de Presă din Balcani (ABNA-SE).

La 14 noiembrie 2014, directorul general al AGERPRES Alexandru Giboi a fost ales în funcția de secretar general al Asociației Agențiilor de Presă din Balcani și Sud-Estul Europei (ABNA-SE), iar la 25 noiembrie 2014, a fost ales membru al board-ului BSANNA — Asociația Agențiilor Naționale de Presă din zona Mării Negre.

Anul 2014 a reprezentat pentru Agenția Națională de Presă AGERPRES aniversarea a 125 de ani de existență. Cu acest prilej, Agenția Națională de Presă a fost decorată, la 26 martie 2014, de Casa Regală a României, cu distincția ''Nihil Sine Deo''. La 29 septembrie 2014, cei 125 de ani de activitate neîntreruptă a Agenției au fost sărbătoriți la Palatul Elisabeta, ceremonia desfășurându-se în prezența principesei Margareta și a principelui Radu.

Principesa Margareta, Principele Radu și Alexandru Giboi, directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, la evenimentul organizat de Casa Regală a României, la Palatul Elisabeta, cu prilejul aniversării a 125 de ani de activitate a Agenției Naționale de Presa AGERPRES; 29 septembrie 2014

La 16 decembrie 2014, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a oferit directorului general al AGERPRES, Alexandru Giboi, o copie a actului de înființare a instituției de presă, precum și placheta MAE. Bogdan Aurescu a făcut cunoscut faptul că printre beneficiarii informațiilor agenției, în acea perioadă, se numărau regele, președintele Consiliului de Miniștri și Ministerul Afacerilor Străine.

Agenția Națională de Presă AGERPRES a primit, la 19 decembrie 2014, Diploma Distincția Culturală, conferită în debutul festivității decernării Premiilor Academiei Române.

Printre proiectele editoriale pe care Agenția Națională de Presă le-a lansat în anul 2015 s-au numărat: ''Expo 2015'', dedicat Expoziției Universale de la Milano; ''Dincolo de istorie'', cu materiale jurnalistice dedicate unor monumente istorice din România; ''Pe urmele lui Enescu'', care a cuprins reportaje și interviuri omagiale; ''Jocurile europene Baku 2015''; ''#MemorialColectiv''.

Agenția Națională de Presă AGERPRES a organizat conferința internațională cu titlul ''Agențiile de presă în secolul al XXI-lea — Respectarea drepturilor de autor este cheia spre evoluție în media'', ce a avut loc la 26 iunie 2015, la București, și a marcat 20 de ani de la înființarea Asociației Agențiilor de Presă din Balcani ABNA-SE.

La 25 septembrie 2015, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a fost ales membru al board-ului Alianței Europene a Agențiilor de Presă, în urma Adunării Generale a EANA de la Geneva, Elveția. Directorul general al AGERPRES a participat, în perioada 1-3 octombrie, la cea de-a XXIV-a Adunare Generală a ABNA-SE și la Conferința cu tema ''A 20-a aniversare a ABNA-SE — Provocări și oportunități'', atât în calitate de reprezentant al AGERPRES, cât și de secretar general al Asociației.

În noiembrie 2015, Agenția Națională de Presă a câștigat pentru a douăsprezecea oară și pentru a cincea oară consecutiv Trofeul la secțiunea "Agenții de presă" acordat de organizatorii Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură.

La 8 decembrie 2015, a fost lansat fluxul public ce se adresează tuturor publicațiilor care doresc să acceseze în mod gratuit cele mai importante știri ale momentului din domeniile: politică, economie, justiție, social, sci&tech, sănătate, externe, cultură, mediu, sport, lifestyle, documentare.

În 2016, la 16 martie, arhiva fotografică a AGERPRES a fost evidențiată în cadrul unui eveniment special, la Palatul Parlamentului, la care au participat personalități ale lumii politice, culturale și sportive din România și străinătate. AGERPRES deține o arhivă vastă de fotografii, ce cuprinde peste 10 milioane de imagini realizate din 1927 până în prezent. Sute de mii de filme și aproximativ 5.000 de plăci fotografice sunt cuprinse în arhivă, fiecare film având între 20 și 40 de fotograme, placa fiind singulară.

Ulterior, au fost expuse imagini de arhivă la Iași, în cadrul Festivalului Serile Filmului Românesc, la reuniunea Consiliului Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova, care s-a desfășurat la Chișinău, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul unei expoziții deschise în perioada 23 mai-31 iulie, la Cinema ''Florin Piersic'', cu ocazia Concertului caritabil ''World doctors Orchestra''. Itinerariul fotografiilor de arhivă a continuat și în toamna anului 2016, când expoziția "Descoperă Arhiva Fotografică AGERPRES" a fost deschisă la Muzeul Național Cotroceni, între 14 septembrie—14 octombrie. La 13 octombrie, expoziția a fost vernisată în deschiderea celei de-a 36-a ediții a Festivalului Internațional de Film Documentar, Diaporamă și Fotografie "Toamnă la Voroneț", de la Gura Humorului, județul Suceava.

În 17 martie, AGERPRES a organizat conferința "Protecția jurnaliștilor și libertatea presei", pentru a identifica soluții destinate îmbunătățirii desfășurării activităților din mass-media. Printre invitați s-au numărat John J. Daniszewski — vicepreședinte al Associated Press, Clive Marshall — CEO al Press Association, Erik Nylen — secretar general al EANA, Ricardo Gutiérrez — secretar general al Federației Europene a Jurnaliștilor.

O conferință comună ABNA-SE-BSANNA cu titlul ''Rolul agențiilor de presă în perioadă de criză'' s-a desfășurat la Sofia, în perioada 7-11 septembrie 2016. La deschiderea conferinței, organizată de agenția de presă bulgară BTA, a participat și directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, care a subliniat responsabilitatea uriașă a mass-media față de societate.

La 5 octombrie 2016, Agenția Națională de Presă AGERPRES a lansat fluxul de știri în limba maghiară, care se adresează publicațiilor în limba maghiară din România și de peste hotare, instituțiilor publice, precum și vorbitorilor nativi de limbă maghiară din întreaga lume, care doresc să fie la curent cu cele mai importante știri ale zilei din domeniile politică, economie, justiție, social, sci&tech, sănătate, externe, cultură, mediu, sport, lifestyle.

Agenția Națională de Presă AGERPRES a lansat în premieră, la 30 noiembrie, la sediul ONU, în New York, primul Facebook Messenger NewsBot din România, AGERPRES NewsBot, precum și documentarul video "Tărâmul dintre ape" despre Delta Dunării, prezentat în premieră. La eveniment a fost prezentată și o parte din arhiva fotografică AGERPRES. AGERPRES NewsBot îi ajută pe utilizatorii de Facebook să identifice cele mai importante știri în limba engleză ale agenției, într-un mod ușor, interactiv și practic. AGERPRES NewsBot este parte a proiectului AGERPRES Innovation Lab, o inițiativă a Agenției Naționale de Presă dedicată creării unui mediu de inovare, care vizează testarea și implementarea celor mai noi tehnici de producție și distribuție media la nivel național și internațional.

Agenția Națională de Presă a lansat, la sediul ONU din New York, primul Facebook Messenger NewsBot din România — AGERPRES NewsBot și documentarul video 'Tărâmul dintre ape', o poveste despre Delta Dunării spusă de oameni pentru care țara noastră va fi mereu acasă. În imagine Ion Jinga (stg.), reprezentantul permanent al României la Națiunile Unite, și Alexandru Giboi (dr.), directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES; 1 decembrie 2016

La 9 decembrie, AGERPRES a proiectat documentarul video "Tărâmul dintre ape" la Universitatea Columbia din New York, pelicula ajungând astfel și la studenți și profesori din cadrul Centrului pentru Europa de Est și Centrală.

În zilele de 12 și 13 decembrie, la Cinema Muzeul Țăranului a fost proiectat documentarul "Descoperă România cu Peter Hurley", realizat de redacția Video a AGERPRES. Irlandezul Peter Hurley, stabilit în țara noastră, a plecat în 2012, pe jos, de la Săpânța până la Muzeul Țăranului Român din Capitală, descoperind, astfel, pas cu pas, ce înseamnă România reală. Documentarul "România cu Peter Hurley" a fost prezentat în cadrul primei ediții a Festivalului de Film Românesc în China, desfășurat la Beijing, Shanghai și Xi'an, în perioada 14 — 24 noiembrie, în organizarea Institutului Cultural Român (ICR). (Sursa: Agerpres)

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


nxt.201
YesMy