4 Aprilie 1944 - 4 Aprilie 2019. 75 de ani de la cel mai mare masacru din București în urma bombardamentelor americane

Sebastian Florea / 04 apr 2019 / 14:08 Salveaza PDF Comentarii
4 aprilie 1944 - 75 de ani de la cel mai mare masacru din București în urma bombardamentelor americane. foto: wikipedia
4 aprilie 1944 - 75 de ani de la cel mai mare masacru din București în urma bombardamentelor americane. foto: wikipedia

Pe 4 aprilie 1944 câteva sute de bombardiere americane, plecate din Italia şi care aveau drept ţintă Ploieştiul, au bombardat Capitala, vizând triajul Gării de Nord.

Astăzi, 4 Aprilie 2019, se împlinesc 75 de ani de la imensa tragedie din 4 aprilie 1944, când Bucureștiul a fost ținta unui masiv bombardament al aviației americane. Peste 200 de bombardiere au întunecat cerul, iar bilanţul oficial arată că atacul a dus la 2942 de morți și 2126 de răniți. Toţi, civili nevinovaţi. Distrugeri au continuat şi în zilele de 15 aprilie, 21 aprilie, 24 aprilie.

Arhivele româneşti menționează că „obiectivul strategic fundamental era distrugerea în Bucureşti, ca şi în alte oraşe româneşti, a sistemului de transporturi feroviare, a industriei de război, în ultima instanţă a tot ce ţine de economie, inclusiv populaţia civilă". Aproape 3.000 de bombe brizante au fost aruncate atunci, din care 166 nu au explodat, iar o mulţime au fost incendiare. A fost măcelărită populația civilă, lipsită de apărare, au fost distruse importante clădiri istorice.

Memoria cronicarului

 

La acea vreme, în București se aflau numeroşi refugiaţi din nordul Moldovei, ocupată de Armata Roşie. Zona Griviţa a fost complet devastată. În arhive este păstrată mărturia lui Mihail Sebastian, care scria în jurnal, pe 8 aprilie: ”Ieri după-amiază am fost în cartierul Griviţa. De la Gară la bulevardul Basarab nicio casă - nici una - n-a scăpat neatinsă. Priveliştea e sfâşietoare. Se mai dezgroapă încă morţi, se mai aud încă vaiete de sub dărâmături. La un colţ de stradă trei femei boceau cu ţipete ascuţite, rupându-şi părul, sfâşiindu-şi hainele, un cadavru carbonizat, scos tocmai atunci de sub moloz. Plouase puţin dimineaţa şi peste toată mahalaua plutea un miros de noroi, de funingine, de lemn ars. Viziune, atroce, de coşmar. N-am mai fost în stare să trec dincolo de Basarab – şi m-am întors acasă, cu un sentiment de silă, oroare şi neputinţă."

Mihail Sebastian (nume real: Iosif Hechter) a fost un om de litere român, care a scris roman, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală. Sebastian se impune în literatura română ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fără nume, Jocul de-a vacanța, Ultima oră. Jurnalul său intim, ținut în anii unei sălbatice resurecții a antisemitismului, adică în perioada 1935-1944, a fost publicat postum, abia în 1996.

Citește și: Poveștile oamenilor care au scris istorie. Eroii sunt încă printre noi

Cea mai neagră zi din istoria Bucureștiului

 

În acea zi, 4 Aprilie 1944, Gara de Nord a fost lovită de şase ori, triajul de patru ori, gara Chitila de opt ori, gara Băneasa de patru ori. Bombardamentul din 4 aprilie 1944 nu a vizat doar Bucureştiul, ci şi rafinăriile prahovene, aflate la aproximativ 60 de kilometri de Capitală. În triajul Bucureşti, 1.000 de vagoane au fost distruse prin incendiere. Aproape 3000 de români au murit.

În acel an, în acea vară, până în luna august, au mai fost alte 16 bombardamente asupra Capitalei, toate ale forţelor aliate. Arhivele noastre menționează că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din fatidica zi de 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi, au fost folosite aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, iar în total au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi.

În 4 Aprilie 1944 au fost distruse şcoli, licee, spitalul Militar, Regina Elisabeta, Witing, depozitul sanitar al armatei Ministerul Sănătăţii, Crucea Roşie, biserica Sfânta Vineri, Inspectoratul General Financiar, Judecătoria din strada Roma, oficii poştale, ateliere.

Memento

Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de fiecare dată în inferioritate numerică, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane. Morții din au fost îngropați într-o margine a Cimitirului Calvin, pentru care s-au ținut funeralii impresionante. Cimitirul a fost numit "4 aprilie", dar comuniștii l-au desființat.

Tratatul Atlanticului de Nord (NATO) a fost semnat la Washington pe 4 aprilie 1949. de 12 state: Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Belgia, Olanda, Danemarca, Italia, Luxemburg, Norvegia, Islanda, Canada şi Portugalia.

Citește și: 23 August 1944. Regele Mihai, între "trădare" și curaj. Ziua care a schimbat războiul

 

 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25