Un raport al Comisiei Europene, din luna aprilie 2021, recomanda modificarea regulilor drastice care încadrează OMG-urile, considerându-le 'neadaptate' la tehnicile de editare a genomului, care permit dezvoltarea de soiuri de seminţe rezistente la anumite ierbicide sau la secetă. Astfel de soiuri sunt cultivate experimental dar nu pot fi comercializate. Cu prilejul reuniunii lor de la Praga, desfăşurată în semn de omagiu sub figura cehului Gregor Mendel, părintele geneticii moderne, miniştrii europeni ai Agriculturii au cerut ca aceste biotehnologii să devină un instrument pentru combaterea schimbărilor climatice.
'Tehnicile de editare genomică sunt un instrument minunat pentru a face astfel încât culturile agricole să aibă nevoie de mai puţină apă, de mai puţine produse fitosanitare şi de îngrăşăminte, să fie mai rezistente', a declarat ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Planas Puchades. 'Imediat ce aceste 'noi tehnici genomice' vor permite asigurarea tranziţiei agro-ecologice şi să facem faţă schimbărilor climatice, aceasta este o cale pe care trebuie să o explorăm', a apreciat omologul francez Marc Fesneau.
Cu toate acestea, unele state membre se declară vigilente pentru ca acest nou cadru să nu însemne o relaxare pentru Organismele Modificate Genetic. 'Slovacia se opune OMG-urilor, agricultura europeană nu are nevoie de ele. În schimb, suntem deschişi la noile metode de selecţie genomică pentru că suntem conştienţi că trebuie îmbunătăţite soiurile la climă. Vrem să discutăm opţiunile posibile', a subliniat ministrul slovac al Agriculturii, Samuel Vlcan.
'Nu vrem OMG-uri, însă noi vorbim aici de editare genomică. Va fi nevoie de o abordare prudentă care să semene cât mai mult posibil cu metodele tradiţionale de selecţie...Trebuie puse la punct soiuri mai rezistente la secetă, la frig, la dăunători', a insistat ministrul ceh al Agriculturii, Zdenek Nekula, care a cerut o 'analiză exhaustivă' înaintea oricărei decizii.
În acest context, comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a promis că va veni cu o propunere legislativă 'în al doilea trimestru din 2023'.
'Pe termen lung, trebuie să ne facem culturile mai rezistente. Miniştrii au abordat în totalitare această abordare, nu există controverse cu privire la direcţia adoptată spre tehnicile genomice. Propunerea noastră va fi bazată pe un solid studiu de impact. Trebuie să fim extrem de atenţie pentru a îndepărta orice pericol pentru sănătatea publică, pentru mediu şi pentru interesele economice ale fermierilor. De exemplu, va trebui să protejăm agricultura ecologică de orice impact negativ', a insistat comisarul Janusz Wojciechowski, scrie Agerpres.
Citește și - Două companii agrochimice dau UE în judecată pentru interzicerea pesticidelor
Pesticidele au fost interzise în 2020 pentru că sunt potențial periculoase pentru dezvoltarea copiilor și sunt capabile să modifice ADN-ul.
Companiile agrochimice nu renunță și duc Uniunea Europeană în instanță. În centrul bătăliei legale se află interzicerea utilizării clorpirifosului și clorpirifos-metilului, pesticide mortale pentru insecte și viermi, dar cu un profil potențial periculos și pentru sănătatea umană. Discuția va avea loc în fața Curții Europene de Justiție, iar Bruxelles-ul va trebui mai întâi să apere validitatea avizului științific care a determinat statele membre să interzică utilizarea acestuia din 2020.
Contestația juridică a fost întreprinsă de companiile agrochimice Ascenza Agro, cu sediul în Portugalia, și Industries Afrasa, cu sediul în Spania. Ambii acuză UE că a bazat interdicția pe ”o evaluare incompletă a riscurilor”.
Comisia Europeană, care propusese interzicerea acestor produse, a fost acuzată și de ”lipsă de transparență”, folosirea nelegitimă a principiului precauției și a metodei read-across, adică amalgamarea unor substanțe distincte, dar similare. Vezi continuarea aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
