Urmărește emisiunea live



Teama de ac, mai des întâlnită la bărbați decât la femei

Foto: Unsplash
Foto: Unsplash

Cu toţii am auzit de arahnofobie (frica de păianjeni), claustrofobie (frica de spaţii închise) şi acrofobie (frica de înălţime), dar ce e cu tripanofobia? Tripanofobia este definită ca fiind frica extremă de procedurile medicale care implică injecţii sau ace. Studiile arată că, atunci când vine vorba de injecţii, bărbaţii sunt mai fricoşi decât femeile.

7 din 10 bărbaţi se tem de ace! Deşi e amuzant să auzim că cei care vânau în trecut sunt înspăimântaţi când văd cum un ac se apropie de braţul lor, e totuşi adevărat. Statisticile arată că femeile sunt mult mai curajoase şi că nu se tem de intervenţii chirurgicale, injecţii sau extracţii dentare aşa cum o fac reprezentanţii sexului tare. 

Studii și cercetări

Tripanofobia (frica de ace) a fost recunoscută în 1994 ca fobie specifică. Într-un studiu comunitar canadian efectuat pe 449 de femei, s-a constatat că 21,2% au avut frică uşoară până la intensă şi 4,9% au avut un nivel fobic de frică la injecţii, medici, dentişti şi spitale. Într-un alt studiu, 11% dintre pacienţii unui cabinet medical au raportat frică de injecţii dureroase. Un alt studiu a raportat că 23% dintre studenţii suedezi şi 27% dintre studenţii americani citează fobia acului drept principalul motiv pentru care nu donează sânge. În România, pe timpul pandemiei, mulţi au declarat la centrele de vaccinare că unul din principalele motive pentru care au amânat să facă vaccinul anti-COVID a fost şi frica de ac.

Mai multe studii au încercat, de asemenea, să evalueze demografia asociată a pacienţilor care suferă de fobie de ac. Aceste studii au avut tendinţa de a arăta că pacienţii au fost mai predispuşi să fie bărbaţi şi de o vârstă mai mică decât cei care nu au prezentat semne. Predispoziţia ereditară a fost, de asemenea, studiată, cu numeroase studii care arată că pacienţii cu fobie de ac tind să aibă rude biologice care au prezentat şi fobie de ac cu o rată mult mai mare decât cea observată la pacienţii trataţi cu alte tipuri de fobii. O teorie posibilă pentru acest fenomen se concentrează pe prezenţa unei trăsături genetice.

S-a constatat că majoritatea pacienţilor (52%) au asociat debutul fobiei cu o experienţă de condiţionare, 24% din cauza unei experienţe secundare (un frate plângând după administrarea unei injecţii), 7% ca urmare a primirii de instrucţiuni sau informaţii iar 17% nu şi-au putut aminti circumstanţe specifice de debut. Ipotezele actuale de lucru propun că fobia acului depinde atât de un reflex moştenit care este conectat în căile neurovasculare şi neuroendocrine, cât şi de învăţarea unei frici conştiente.

Cum se manifestă tripanofobia

De obicei, pacienţii tripanofobi vor prezenta simptome fizice, cum ar fi sincopa, sincopa apropiată, ameţeala, vertij, diaforeză şi greaţă. Acestea sunt urmate de o scădere bruscă a ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale după puncţia acului. Tensiunea arterială revine, de obicei, la normal după două ore şi majoritatea pacienţilor se simt suficient de bine pentru a reveni la activitatea normală după câteva ore. Cu toate acestea, au fost raportate cazuri de pierdere a cunoştinţei timp de câteva ore şi unii pacienţi care raportează anxietate, stare de rău şi slăbiciune timp de până la două zile după episod.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel