€ 5.0921 →
|
$ 4.3799 →
|
foto: Freepik
Statul român se opune preluării Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Consiliul Concurenței are mari semne de întrebare.
Tranzacția prin care grupul maghiar Bonafarm intenționează să preia brandul Napolact de la FrieslandCampina România ar putea influența în mod semnificativ structura pieței locale a lactatelor, relevă Raportul privind evoluția concurenței în sectoare cheie, lansat de Consiliul Concurenței. Documentul subliniază că piața este caracterizată printr-un grad ridicat de fragmentare și o simetrie relativă a costurilor, ceea ce face ca preluarea unui brand puternic să schimbe rapid dinamica competițională.
Dincolo de implicațiile economice, tranzacția a fost privită cu reticență la nivel guvernamental. Statul român analizează operațiunea nu doar ca pe o simplă schimbare de proprietate, ci și ca pe un posibil risc strategic. În ultimele săptămâni, discuția s-a mutat din zona concurențială către o agendă mai largă, care include securitatea economică și influența geopolitică.
Sebastian Burduja, consilier al premierului Ilie Bolojan, a tras public un semnal de alarmă și a cerut ca dosarul să fie supus unei evaluări aprofundate de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), alături de un raport de specialitate și avize din partea SRI și SIE. Solicitarea sa vizează clarificarea unor potențiale riscuri de natură strategică pentru România.
În centrul acestor îngrijorări se află profilul grupului Bonafarm și, mai ales, al proprietarului său: Sándor Csányi, omul cu cea mai mare avere din Ungaria estimată la aproape 2 miliarde de euro, cunoscut pentru proximitatea sa față de premierul Viktor Orbán.
Burduja a explicat public îngrijorările sale, afirmând că: „Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune.”
Astfel, opoziția statului român nu se limitează la aspecte comerciale, ci privește potențiala folosire a unor active strategice drept pârghii geopolitice într-un context regional sensibil.
Evaluarea tranzacției este în desfășurare, iar decizia finală va depinde de concluziile instituțiilor implicate, care trebuie să stabilească dacă preluarea Napolact de către Bonafarm reprezintă un risc real pentru interesele economice și strategice ale României.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Minune anunțată de Guvern în cazul taxelor locale. Comunicat oficial de la Palatul Victoria
de Val Vâlcu
Înainte să căutăm vinovați în spitale, uitați-vă aici! Cine l-a „ucis” pe Gabriel Bumbăcea, tânărul din Buzău, după o ruptură de femur?
de Anca Murgoci
