Sondaj național: Ce spun românii despre corupția din sănătate

Medicii români nu sunt motivați să rămână să profeseze în țară fără a fi corupți, consideră majoritatea românilor. Aceștia apreciază că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale, potrivit unui studiu național.

Comisia Europeană menționa, în cadrul celui mai recent Raport MCV publicat la sfârșitul lunii ianuarie, progresele înregistrate la nivelul sectorului sanitar în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului de corupție, prezentând totodată și o serie de date referitoare la fenomenul de corupție în acest sector, rezultate în urma derulării unei cercetări sociologice la nivel național coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID), aplicat de institutul CSOP.

Klaus Iohannis: "Există corupție în România"

Potrivit cercetării, fenomenul corupției din sistemul de sănătate vizează mai multe categorii de factori implicați: cadre medico-sanitare, personal de conducere și administrativ, dar și pacienți ce întrețin situația prin oferirea de atenții sau bani.

Mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical, în timp ce 37% dintre respondenți au afirmat că au oferit bani sau atenții medicilor, pe durata ultimei spitalizării, 34% asistentelor și 25% infirmierelor. 14% dintre cei intervievați au declarat că au dat bani sau atenții și cadrele auxiliare, precum brancardieri, agenți de pază, laboranți.

Plățile informale – oferite în mod voluntar sau condiționat

De asemenea, peste 50% dintre respondenți au oferit în mod voluntar astfel de „stimulente" tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, inclusiv personalului auxiliar, ceea ce denotă faptul că obiceiul acordării de bani sau atenții este unul încetățenit la români, acesta fiind practic o cutumă general acceptată.

Studiul relevă, totodată, și că astfel de „stimulente" au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului. Un procent similar dintre asistente și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.

Un astfel de comportament afectează atât pacienții, cât și imaginea cadrelor medico-sanitare în general, aducând în același timp grave deservicii întregului sistem public de sănătate.

De ce se oferă plăți informale în sistemul sanitar 

Potrivit cercetării, românii sunt conștienți că o astfel de practică nu este normală, însă ei afirmă fie că sănătatea lor depinde de acest gest, fie că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenții care au oferit atenții sau bani nu văd nimic greșit în aceste practici.

În plus, mai mult de jumătate dintre respondenți au apreciat că medicii români nu sunt motivați să rămână să profeseze în țară fără a fi corupți.

Studiul arată inclusiv că nivelul sporit de corupție percepută în cadrul sistemului public de sănătate se datorează și alocării acestui sector a unui procent insuficient din PIB, absenței legislației axată pe măsuri de prevenire a fenomenului, birocrației excesive, incompetenței personalului de conducere sau nivelului de salarizare scăzut. 

Referitor la factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de insuficiența măsurilor de sancționare a personalului corupt, iar 45% de ineficiența structurilor de control din sistemul medical.
Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenți au reclamat ca factor favorizant obișnuința pacienților de a oferi bani/ atenții, 29% recunoscând că fenomenul corupției poate fi favorizat și de «complicitatea» pacienților, în timp ce 27% fac referire și la lipsa integrității personalului din serviciile de sănătate.

Analiza relevă și faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcționează un Consiliu Etic care are în atribuții gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar, în timp ce 88% dintre cei care știu nu au sesizat-0 niciodată. 

Măsuri de prevenire și combatere a corupției

82% dintre respondenți au apreciat că o mai bună supraveghere a achizițiilor publice din sistemul sanitar este o măsură utilă, în timp ce 83% sunt de acord cu existenta unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente și consumabile în sectorul sanitar.

Potrivit cercetării, soluționarea problemei plăților informale oferite de către pacienți personalului medical ar putea fi rezolvată prin existența unui sistem de asigurări care să acopere confortul și atenția pe care pacienții și le doresc (29%), prin sancționarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăți (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar și printr-un sistem de plăți directe, transparente (co-plată) (14%).

Salarizarea personalului medical

Participanții la cercetare consideră că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii, pentru a nu deveni corupți, ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României. Volumul acestuia a fost de 1.076 persoane, cu o eroare maximă de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%. Persoanele de peste 30 de ani, cu studii medii și superioare, provenind cu preponderență din medii urbane, sunt cei care au apreciat un nivel înalt de corupție la nivelul sistemului sanitar. Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului „Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc", implementat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Asociația pentru Implementarea Democrației, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative".

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play




Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2022 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt1
YesMy