EXCLUSIV  Regiunile României în statisticile europene: Turism, Transport și Agricultură

Mădălina Hideg / 31 dec 2018 / 09:09 Salveaza PDF Comentarii
Turism - Transport – Agricultură. Regiunile României, datele momentului
Descriere foto: Turism - Transport – Agricultură. Regiunile României, datele momentului

Mădălina Hideg a semnat, pentru DCNews, materialul intitulat „Regiunile României în statisticile europene: Turism, Transport și Agricultură”.

În luna august a acestui an, a fost publicat Anuarul regional Eurostat, care oferă o imagine detaliată asupra unei serii largi de indicatori statistici la nivelul regiunilor statelor membre și ale statelor candidate; indicatorii au fost grupați în 12 categorii – politici regionale, populație, sănătate, educație și training, piața forței de muncă, economie, mediu de afaceri, cercetare și inovare, economie și societate digitală, turism, transport, agricultură. În unele cazuri, pentru România, detalierea s-a făcut până la nivelul NUTS 3, adică până la nivel de județ, în majoritatea cazurilor oprindu-se la NUTS 2 – nivel regional. Anuarul se regăsește online pe site-ul Comisiei Europene.

Europa – cea mai vizitată regiune din lume

 

La nivelul anului 2017, Europa a fost cea mai vizitată regiune din lume. Cea mai căutată destinație turistică europeană au fost Insulele Canare (103 milioane de nopți de cazare vândute în anul 2017), pe locul doi clasându-se Regiunea Catalonia (tot din Spania), urmată de o regiune croată (Jadranska Hrvatska – zona centrală, cu ieșire la Marea Adriatică și zone de ski), de Ile de France (Franța) și Insulele Baleare (Spania).

Turismul românesc atinge un nivel destul de slab de dezvoltare

 

În 2017, în regiunile Sud-Vest, Sud-Est și Nord-Est s-au înregistrat sub 2.5 milioane de nopți de cazare, asemănător estului Ungariei (la granița cu România), dar și câtorva regiuni bulgărești, belgiene, poloneze și grecești.

Cifre mai ridicate (între 5 și 7.5 milioane de nopți de cazare) s-au înregistrat în regiunile Centru și Sud-Est (care cuprinde Delta și litoralul), în timp ce în București-Ilfov au fost vândute într 2.5 și 5 milioane de nopți de cazare.

În regiunile românești, turismul urban este mult mai intens față de turismul rural

 


Conform statisticilor europene, aproximativ 45% din nopțile de cazare au fost rezervate în 2017 în mediul urban românesc, spre deosebire de aproximativ 20% în mediul rural. Spre deosebire de noi, în Austria, Grecia și Croația turismul rural este cu mult mai intens decât turismul urban, la fel ca în Franța, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Slovacia, Slovenia și Cipru.

Litoralul românesc nu este atractiv pentru străini

 

Dintre țările care au regiuni de coastă, România înregistrează cea mai mică proporție de turiști străini care au mers pe litoral, comparativ cu numărul turiștilor autohtoni.

Proporția turiștilor autohtoni este mai mare decât proporția turiștilor străini
Doar 7% din totalul turiștilor din România au fost străini, majoritatea mergând în regiunea București-Ilfov (cei mai puțini străini au vizitat regiunile Sud-Est și Sud-Vest). Cu excepția României, Belgiei, Franței, Germaniei, Italiei, Lituaniei și Sloveniei, numărul turiștilor străini din celelalte țări membre ale Uniunii este mai mare decât numărul turiștilor interni.

România înregistrează sub 350 de mașini la 1000 de locuitori

 

Șapte regiuni românești (cu excepția regiunii București-Ilfov) se numără printre cele 20 de regiuni europene cu cel mai mic grad de motorizare (număr de mașini pentru 1000 de locuitori).O situație asemănătoare este în sudul și estul Ungariei, în Letonia și în majoritatea regiunilor grecești, în condiția în care media europeană este de 506 mașini la 1000 de locuitori.

La nivel european, regiunea București-Ilfov este pe locul doi în privința numărului de autovehicule pentru transportul în comun

Malta are 4.4 autovehicule pentru transport în comun (autobuse, autocare și troleuri) pentru 1000 de locuitori, iar în regiunea București-Ilfov sunt 4.2 autovehicule raportat la același număr de locuitori. Situația este atipică pentru o regiune care cuprinde capitala unui stat, rate mari ale mijloacelor de transport în comun înregistrându-se de regulă în zonele rurale.

Patru regiuni românești au cea mai mare rată europeană de morți cauzate de accidente rutiere

 


Regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Sud-Vest și Nord-Est înregistrează mai mult de 100 de morți din accidente rutiere, raportat la un milion de locuitori, asemănător unor regiuni din Bulgaria, Grecia și Polonia. De altfel, numărul accidentelor mortale este mai mare în estul și sudul Europei, având legătură directă cu infrastructura rutieră slab dezvoltată.

Șoselele din jurul Vienei, Berlinului, Bruxelles-ului, Madridului, Londrei și Stockholm-ului sunt printre cele mai sigure din Europa

 


Media europeană este de 50 de morți din accidente rutiere pentru un milion de locuitori. Cele mai mici rate de decese de acest tip (sub 25 de morți la un milion de locuitori) se înregistrează în regiunile din jurul capitalelor din Austria, Germania, Belgia, Spania, Marea Britanie și Suedia. Ca o curiozitate, riscul de accident mortal într-o regiune bulgărească este de 15 ori mai mare decât în regiunea Vienei.

Coridorul Rin-Dunăre, care cuprinde sudul României, ar trebui finalizat până în 2030

 

Comisia Europeană acordă o atenție deosebită politicilor care vizează protecția drepturilor pasagerilor, măsuri de securitate pentru transportul aerian (de exemplu interzicerea anumitor companii aeriene în spațiul aerian comunitar), măsuri de siguranță în trafic pentru reducerea accidentelor mortale, finanțarea pentru o rețea modernă de transport trans-european (TEN-T), cu soluții de transport multimodal și sisteme de management al traficului care facilitează mobilitatea bunurilor și a pasagerilor în Uniune, reducerea emisiilor de gaze care creează efectul de seră, măsuri de mobilitate urbană sustenabilă pentru îmbunătățirea calității vieții cetățenilor (un exemplu de bune practici în acest sens este municipiul Cluj-Napoca, în care pe parcursul anului 2018 au fost achiziționate și puse în folosință zeci de autobuze electrice, modern echipate).

Programul TEN-T urmărește interconectarea tuturor rețelelor europene de transport; dintre cele nouă coridoare de transport multimodal, care ar trebui finalizate până în 2030, pe teritoriul nostru trece coridorul Rin-Dunăre, care acoperă jumătatea sudică a țării. În acest context, inclusiv construcția Autostrăzii Unirii (Târgu-Mureș – Iași) ar putea fi finanțată din fonduri europene de coeziune.

O treime dintre fermele europene se află în România

 

Deși România are 33.5% din totalul de 10.8 milioane de ferme europene, toate fermele românești sunt mici, de subzistență. În aceeași situație se află toate fermele din Bulgaria, Grecia, Croația și Ungaria. Mai mult decât atât, în regiunea Sud-Vest Oltenia se află fermele cu cel mai mic output din toată Europa – sub 2600 de euro.

Regiunea Sud-Est este printre primele regiuni europene la producția de merlot-noir
Între toate regiunile românești, regiunea Sud-Est este singura menționată într-un top european al primelor cinci producătoare de viță de vie de diferite soiuri, cu mai mult de 180.000 de hectare de teren cultivat cu merlot-noir.

La creșterea animalelor, România este specializată pe oi și capre

 

Statisticile europene arată că în regiunile Centru, Nord-Vest și Vest se cresc predominant oi, iar în restul regiunilor se cresc predominant capre, mai mult decât porci sau vite.

Încheiem astfel seria prezentării datelor oficiale în ceea ce privește regiunile românești din punct de vedere al principalelor domenii ale vieții sociale și economice. Privind în ansamblu, reiese că regiunea București-Ilfov are avans față de celelalte regiuni românești în multe domenii, fiind de multe ori comparabilă cu regiuni ale țărilor vest-europene. Restul regiunilor se plasează însă la coada clasamentelor europene, și nu de puține ori, având un nivel asemănător de dezvoltare cu regiuni din Bulgaria, Grecia, Turcia, Ungaria sau parte din țările baltice.

Instituțiile europene sunt conștiente de existența acestor decalaje și doresc reducerea ecartului de dezvoltare socială și economică. O Europă unită și puternică nu poate fi gândită decât în termenii unui nivel unitar al dezvoltării regionale. Statele cu regiuni mai slab dezvoltate sunt cele mai fragile în fața tendințelor de populism pe plan intern și de euroscepticism manifestat față de construcția europeană în ansamblu.

În acest context, este important ca factorul politic românesc să fructifice oportunitatea de atragere a fondurilor europene de dezvoltare regională și de coeziune, cu atât mai mult cu cât acestea sunt nerambursabile. În situația în care Guvernul decide însă că, de exemplu, pentru Autostrada Unirii este mai profitabilă varianta finanțării prin parteneriat public-privat, este greu de imaginat că vom reuși curând să nu mai fim țara cea mai mânjită cu sângele victimelor accidentelor rutiere.

 

VEZI ȘI

EXCLUSIV Top 2018. Cine este protestatarul anului. Angi Șerban, Bădiță și Dide, bătălie. Surpriză totală

EXCLUSIV Trezirea lui Iohannis din somn, de Bogdan Chirieac



Te-ar putea interesa








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?


Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.27