€ 5.0953 →
|
$ 4.4085 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 27: Iranul răspunde planului SUA, statele din Golf cer să fie incluse în acord - Imagine realizata cu AI
Războiul din Orientul Mijlociu continuă în a 27-a zi, iar acest live text transmite, în timp real, cele mai importante informații, declarații și evenimente de ultimă oră.
Canada a anunţat joi noi sancţiuni împotriva unor oameni de afaceri şi companii din Iran cu legături cu Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Teheranului, relatează AFP.
Cele cinci persoane şi patru entităţi vizate de sancţiuni sunt acuzate că sprijină "miliţii nestatale şi grupuri teroriste aliate" cu Teheranul şi că le furnizează "arme" şi "tehnologie" care contribuie la destabilizarea Orientului Mijlociu, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe canadian.
"Canada va impune măsuri împotriva celor care contribuie la activităţile destabilizatoare ale Iranului", se arată în comunicat, precizând că ţara sancţionează în prezent 227 de persoane şi 260 de entităţi iraniene.
Pe de altă parte, premierul canadian Mark Carney a subliniat joi că ţara sa atins în avans obiectivul NATO de a aloca 2% din produsul intern brut pentru cheltuielile militare, "cu cinci ani înainte de termenul iniţial".
"Acesta este cel mai ridicat nivel al cheltuielilor noastre pentru apărare, raportat la dimensiunea economiei noastre, de la căderea Zidului Berlinului" a declarat el de la o bază militară din Halifax, în estul Canadei.
Armata israeliană a susţinut joi că a dezmembrat în ultima zi instalaţii de producţie de arme din Iran, la Teheran şi Isfahan, cu 150 de proiectile lansate de 60 de avioane ale forţelor sale aeriene în mai multe valuri de atacuri, informează joi EFE.
Conform unui comunicat militar, în noaptea de miercuri spre joi forţele israeliene au atacat două fabrici care produceau arme din Isfahan, iar miercuri au bombardat "principalul centru de producţie de rachete şi sisteme de apărare ale regimului iranian din Parchin", la sud-est de Teheran.
Printre instalaţiile atacate în ajun se numără, conform Israelului, una de producţie a sistemelor de apărare, o alta de turnare şi umplere a focoaselor cu materiale explozive şi o a treia de motoare pentru rachete balistice.
Joi, Iranul a lansat numeroase salve de rachete asupra teritoriului israelian, soldate cu un mort şi mai mulţi răniţi, printre care unul grav.
Aceste atacuri au loc după ce, de la începutul acestei săptămâni, Statele Unite şi Iranul au iniţiat unele contacte prin intermediari pentru a pune capăt conflictului pe care Israelul şi SUA l-au deschis pe 28 februarie atacând Iranul.
Cu toate acestea, în timp ce administraţia preşedintelui american Donald Trump susţine că Iranul doreşte un acord, guvernul iranian a respins un prim plan american pentru încetarea focului şi neagă că ar purta negocieri formale cu Statele Unite.
Atacurile Israelului şi ale Statelor Unite asupra Iranului s-au soldat până în prezent cu cel puţin 1.230 de morţi, conform ultimei raportări oficiale iraniene, care datează din 5 martie, bilanţ pe care ONG-ul opoziţiei HRANA, cu sediul în SUA, îl ridică la la 3.268 de persoane, dintre care 1.443 civili, în primele 24 de zile de război.
Liderul rebelilor houthi din Yemen, aliaţi cu Iranul, a ameninţat joi cu un răspuns militar în războiul din Orientul Mijlociu dacă va fi nevoie, relatează AFP.
Mişcarea houthi, care deţine o poziţie strategică în regiune, nu a participat încă la ostilităţi.
"La cea mai mică evoluţie a conflictului care necesită un răspuns militar, vom interveni fără întârziere (...), aşa cum am făcut-o în fazele anterioare", a declarat Abdel Malek al-Houthi într-un discurs difuzat de al-Masirah, un post de televiziune afiliat mişcării sale.
Liderul rebel nu a specificat ce tip de acţiune militară ar putea efectua mişcarea sa.
"Poziţia noastră este clară şi explicită împotriva Americii şi Israelului şi nu avem intenţii ostile faţă de nicio ţară musulmană", a adăugat el, ceea ce ar putea fi o referire la statele vecine din Golf, vizate de Teheran de la începutul războiului declanşat pe 28 februarie de o vastă ofensivă aeriană a Israelului şi Statelor Unite împotriva Iranului.
Vestul Yemenului se învecinează cu Marea Roşie, iar în timpul războiului dintre Israel şi Hamas din Gaza (2023-2025), rebelii houthii, aliaţi ai mişcării islamiste palestiniene, au perturbat traficul maritim din această trecere lansând rachete asupra navelor despre care susţineau că sunt legate de Israel, precum şi către Israel.
De data aceasta, transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, crucială în Golf, este practic paralizat, deoarece Iranul avertizează navele din ţările pe care le consideră ostile că trecerea este nesigură.
După izbucnirea războiului, Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de ţiţei, a început să transporte milioane de barili pe zi printr-o conductă masivă care leagă instalaţiile sale energetice de terminalele de export de la Marea Roşie.
Această conductă a contribuit la atenuarea impactului războiului, permiţând Riadului să ocolească Strâmtoarea Ormuz, prin care treceau aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu ţiţei şi gaze naturale lichefiate înainte de conflict.
Dar dacă rebelii houthi ar lansa atacuri, această rută alternativă prin Marea Roşie ar putea deveni, de asemenea, riscantă.
Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că Iranul a autorizat trecerea a zece petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, între care şi nave sub pavilion pakistanez, ca un gest de bunăvoinţă în cadrul negocierilor indirecte cu Statele Unite, relatează Reuters şi AFP.
Donald Trump, care a menţionat pentru prima dată marţi un "cadou foarte mare" din partea Iranului, a declarat că Teheranul a promis că va autoriza trecerea a "opt petroliere mari" şi a lăsat în cele din urmă să treacă "zece nave".
Trump a declarat joi, în timpul unei şedinţe de cabinet la Casa Albă, că acest gest arată că Washingtonul "negociază cu oamenii potriviţi" din Iran.
El a estimat totodată că preluarea controlului asupra petrolului iranian este o "opţiune" de care dispune.
"Este o opţiune", a afirmat preşedintele american, întrebat în legătură cu această posibilitate în timpul reuniunii.
Trump a dat exemplul Venezuelei, unde Statele Unite, a spus el, au înfiinţat "un fel de societate mixtă" pentru exploatarea petrolului.
Ţările arabe din Golful Persic, bogate în petrol şi gaze, au cerut joi să participe la "orice negociere sau acord" în vederea încheierii războiului dintre Statele Unite, Israel şi Iran, respingând în acelaşi timp orice "plan sau iniţiativă pentru schimbarea hărţii Orientului Mijlociu" după război, informează EFE.
Această poziţie a fost exprimată de secretarul general al alianţei formate din cele şase ţări bogate ale Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), Jasem al Budaiwi, într-o conferinţă de presă la Riad, în cadrul căreia a făcut apel la comunitatea internaţională să depună eforturi pentru a pune capăt atacurilor iraniene împotriva vecinilor săi arabi şi pentru a ridica blocada impusă de Gardienii Revoluţiei din Iran asupra Strâmtorii Ormuz.
"Insistăm asupra necesităţii ca ţările GCC să participe la orice negocieri sau acorduri pentru a rezolva criza şi pentru a asigura că agresiunile iraniene nu se vor repeta în viitor", a spus Al Budaiwi.
"În acelaşi timp, spunem clar şi răspicat că orice iniţiativă sau plan de a schimba harta Orientului Mijlociu după încheierea crizei va fi categoric inacceptabil", a adăugat el.
Declaraţia sa apare în contextul informaţiilor despre contactele dintre Washington şi Teheran pentru a încerca să pună capăt războiului început pe 28 februarie, în care - potrivit responsabilului GCC - "Iranul a lansat peste 5.000 de rachete şi drone împotriva instalaţiilor civile şi energetice" ale vecinilor săi arabi, "85% din toate rachetele pe care le-a lansat" în ultimele patru săptămâni.
Preşedintele american Donald Trump a afirmat pe 23 martie că există "puncte importante de acord" după ce a purtat discuţii "foarte intense" cu Teheranul şi a anunţat amânarea timp de cinci zile a atacurilor asupra infrastructurilor energetice iraniene pentru a oferi spaţiu dialogului.
Al Budaiwi a condamnat încă o dată atacurile Gardienilor Revoluţiei împotriva instalaţiilor civile şi energetice ale ţărilor din GCC, precum şi blocarea Strâmtorii Ormuz, o cale maritimă strategică pentru fluxul unei părţi importante din necesităţile mondiale de petrol şi gaz.
El a avertizat din nou că atacurile iraniene împotriva CCG - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrein, Kuweit şi Oman - "ameninţă stabilitatea pieţelor mondiale de energie", motiv pentru care a cerut un "efort din partea tuturor" pentru a pune capăt conflictului.
"Comunitatea internaţională trebuie să adopte o poziţie fermă faţă de agresiunile împotriva ţărilor din CCG şi navigaţia pe rutele maritime (...) va fi necesar să se trimită un mesaj internaţional unitar către Iran pentru a pune capăt atacurilor sale", a subliniat Al Budaiwi.
Iranul a transmis un răspuns la planul în 15 puncte propus de Statele Unite pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu, a relatat joi agenţia oficială iraniană Tasnim, citând o sursă familiarizată cu subiectul, căreia i s-a păstrat anonimatul - potrivit dpa.
Teheranul aşteaptă acum răspunsul Washingtonului.
Biroul preşedintelui Iranului şi Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice au declarat anterior că Teheranul a respins propunerea americană.
Potrivit sursei, Iranul cere încetarea tuturor ostilităţilor, inclusiv în Liban şi Irak. De asemenea, SUA şi Israelul trebuie să înceteze omorurile ţintite, iar Iranul mai cere garanţii pentru a preveni un nou război.
După cum notează dpa, se consideră puţin probabil ca Statele Unite să accepte cererile Iranului, care includ, de asemenea, primirea de despăgubiri de război şi recunoaşterea suveranităţii Iranului asupra Strâmtorii Ormuz.
Teheranul a acuzat Washingtonul că doar încearcă să câştige timp cu planul său în 15 puncte, în vreme ce SUA par că pregătesc o ofensivă terestră în Iran, simultan cu tentativa de a menţine scăzut preţul barilului de ţiţei.
Acest război a provocat moartea a peste 1.500 de persoane în Iran.
Dar devastarea provocată de conflict a dus și la strămutări masive: Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) estimează că 3,2 milioane de persoane, peste 3% din populația țării, au fost deja strămutate în interiorul Iranului de la începutul atacurilor americano-israeliene, pe 28 februarie.
La 27 de zile de la declanșarea conflictului, agențiile de ajutor și țările vecine Iranului se pregătesc pentru o posibilă criză a refugiaților, pe măsură ce civilii încep să fugă din calea violențelor.
Ministrul de Externe al Egiptului, Badr Abdelatty, aflat într-o vizită oficială în Liban, a declarat că administrația din Cairo poartă discuții cu SUA, Franța și Israel pentru a opri incursiunea terestră a Israelului în sudul Libanului.
Abdelatty a punctat necesitatea ca Israelul să se retragă din Liban și ca părțile implicate să respecte Rezoluția 1701, care solicită încetarea ostilităților și dezarmarea Hezbollah.
Ministrul a mai spus că Egiptul, împreună cu Turcia și Pakistanul, ajută la transmiterea de mesaje între SUA și Iran și este implicat în eforturi mai ample de mediere pentru de‑escaladarea regională.
Sistemul comercial global traversează „cele mai grave perturbări din ultimii 80 de ani”, a avertizat directoarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Ngozi Okonjo-Iweala, la deschiderea conferinței ministeriale a instituției.
„Ordinea mondială și sistemul multilateral pe care îl cunoșteam s-au schimbat irevocabil”, a declarat aceasta.
„Nu putem ignora amploarea problemelor cu care se confruntă lumea astăzi.”
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a redus prognoza de creștere economică pentru zona euro și estimează o inflație mai ridicată în 2026, după ce războiul din Orientul Mijlociu a dus la creșteri puternice ale prețurilor la energie.
Prim-ministrul Malaeziei, Anwar Ibrahim, a declarat că navele malaeziene pot tranzita Strâmtoarea Hormuz, în urma unor discuții purtate cu liderii Iranului, Egiptului, Turciei și ai altor state din regiune.
Ministrul adjunct al Sănătății din Iran, Ali Jafarian, a declarat pentru Al Jazeera că cel puțin 1.937 de persoane și-au pierdut viața de la începutul războiului. Dintre acestea, 240 sunt femei, iar 212 sunt copii.
În plus, peste 24.800 de persoane au fost rănite, inclusiv aproximativ 4.000 de femei și 1.621 de copii, a mai precizat oficialul iranian.
Președintele SUA a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care critică poziția oficialilor iranieni implicați în discuțiile de mediere.
Potrivit lui Trump, negociatorii iranieni ar face presiuni în privat pentru a ajunge la un acord, în timp ce în mod public susțin doar că „analizează propunerea” venită din partea SUA.
În același timp, Pakistanul a confirmat că a transmis Teheranului un plan american în 15 puncte, aflat în prezent în evaluare de către partea iraniană.
Kremlinul a respins informațiile potrivit cărora ar urma să trimită drone aliatului său, Iran.
La o întrebare adresată de un jurnalist pe acest subiect, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „se răspândesc atât de multe minciuni în presă… Nu le acordați atenție.”
Ministrul de Externe al Pakistanului, Ishaq Dar, a declarat că țara sa transmite mesaje între Statele Unite și Iran, în cadrul eforturilor de mediere.
El a adăugat că SUA au transmis un set de 15 puncte, pe care Iranul le analizează în prezent.
Turcia, Egiptul și alte state neprecizate „oferă, de asemenea, sprijin acestei inițiative”, a mai spus Dar.
Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), al-Budaiwi, a declarat că acțiunile Iranului, inclusiv atacurile și închiderea Strâmtorii Hormuz, „au depășit toate liniile roșii”.
„Au închis Strâmtoarea Hormuz și au impus taxe pentru trecerea prin ea, ceea ce reprezintă o agresiune și o încălcare a acordului ONU privind dreptul maritim. De asemenea, unele nave au fost răpite sau atacate.
„Navigația internațională a fost, de asemenea, afectată. Țările GCC reprezintă plămânul economic al lumii, producând 16 miliarde de barili de petrol brut, ceea ce reprezintă 22% din producția totală mondială. Aceste țări exportă 27% din producție la nivel global, adică 11,5 miliarde de barili pe zi.”
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că un atac aerian israelian l-a ucis pe comandantul marinei Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), Alireza Tangsiri.
Mass‑media israeliene raportează victime și pagube în centrul Israelului, în urma unui nou tir de rachete iraniene.
Canalul 12 din Israel transmite că au fost lovite mai multe puncte în Tel Aviv și în regiunea Sharon și a publicat o fotografie cu o mașină cuprinsă de fum și flăcări.
Serviciul de urgență medicală israelian anunță că două persoane au fost rănite în Tel Aviv, inclusiv o femeie lovită de schije.
Mass‑media din Iran anunță că au fost înregistrate explozii în apropiere de orașul Birjand, în provincia Khorasan de Sud, estul țării.
Coreea de Sud a anunțat că va implementa un buget suplimentar „în timp de război” în valoare de 17 miliarde de dolari și va extinde reducerile la taxa pe combustibil, pe măsură ce războiul SUA–Israel împotriva Iranului continuă să crească prețurile energiei, fără o perspectivă de încheiere.
„Guvernul va elabora luna viitoare un buget suplimentar de 25 de trilioane de won, finanțat din excedentul de venituri fiscale, ca răspuns la conflictul prelungit din Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat al guvernului.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a declarat că a început valul 82 al operațiunii sale împotriva SUA și Israel, a relatat agenția iraniană de știri Tasnim.
Potrivit IRGC, acest ultim val a început în zorii zilei de astăzi și a implicat un atac extins cu drone și rachete asupra centrului de comandă militar al Israelului, precum și asupra instalațiilor industriale legate de infrastructura sa nucleară, situate în sudul Mării Moarte.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China, Lin Jian, a declarat că toate părțile implicate în războiul SUA–Israel împotriva Iranului ar trebui să acționeze în aceeași direcție și să „creeze condițiile pentru inițierea unor negocieri de pace cu adevărat semnificative și sincere”. Acesta a răspuns unei întrebări despre eventualele negocieri aflate în curs la Beijing.
„Prioritatea este să promovăm activ negocierile de pace, să profităm de oportunitatea păcii și să încurajăm încetarea războiului”, a afirmat Jian în cadrul unei conferințe de presă.
Armata Israelului a anunțat că a detectat un nou val de rachete iraniene, al cincilea de la primele ore ale dimineții.
Ambasada Statelor Unite din Irak a emis un nou avertisment de securitate, susținând că mai multe grupuri armate aliniate Iranului au desfășurat atacuri „extinse” asupra cetățenilor americani și asupra țintelor asociate cu Washingtonul în întreaga țară, inclusiv în regiunea kurdă din Irak.
Ambasada a îndemnat cetățenii americani să părăsească Irakul și să nu se deplaseze la ambasada din Bagdad sau la consulatul general din Erbil, din cauza riscului continuu reprezentat de rachete, drone și proiectile în spațiul aerian irakian.
De asemenea, s-a recomandat ca persoanele care părăsesc țara să utilizeze rute terestre către Iordania, Kuweit, Arabia Saudită și Turcia, deoarece spațiul aerian rămâne închis.
O dronă a lovit un petrolier turcesc care transporta țiței și plecase din Rusia, provocând o explozie în Marea Neagră, în apropierea strâmtorii Bosfor din Istanbul, a declarat ministrul turc al transporturilor.
Incidentul a avut loc în primele ore ale zilei de joi.
Toți cei 27 de membri ai echipajului sunt în siguranță, iar paza de coastă a fost trimisă la bordul navei, Altura.
Evenimentul s-a produs la aproximativ 33 km (18 mile marine) de Bosfor, un canal esențial pentru transportul de mărfuri care leagă Marea Neagră de Marea Marmara și Marea Mediterană.
Datele de urmărire a navelor și AIS Refinitiv arată că Altura plecase din portul Novorossiysk, Rusia, cu aproximativ 1 milion de barili de țiței și părea aproape încărcată la capacitate maximă.
Ministrul industriei din Iran, Mohammad Atabak, afirmă că există planuri de reconstrucție rapidă a fabricilor critice avariate în timpul războiului, pentru a preveni eventualele penurii.
În declarații preluate de postului iranian IRIB, Atabak a spus că fabricile afectate, ale căror produse sunt utilizate pe scară largă în lanțurile de aprovizionare, au fost puse „în fruntea listei de reconstrucție”.
Fabricile distruse vor necesita „evaluări specializate”, a adăugat el.
Sudul Libanului rămâne un câmp de luptă activ, cu zona de conflict extinzându-se dincolo de imediata zonă de frontieră.
O sursă din armata libaneză a confirmat pentru Al Jazeera că forțele militare israeliene se află acum în majoritatea satelor din sudul Libanului de-a lungul frontierei cu Israel și că, în unele locații, au pătruns pe teritoriul libanez până la șase kilometri.
În acest context, Hezbollah continuă să lanseze rachete și proiectile peste graniță, provocând uneori daune, deși majoritatea sunt interceptate. Totodată, Hezbollah afirmă că vizează trupele și tancurile israeliene din Liban pe măsură ce acestea avansează.
Scopul Hezbollah este să provoace cât mai multe victime în rândul trupelor israeliene, pentru a face operațiunea cât mai „costisitoare”, știind că există un dezechilibru de putere.
Ministrul Transporturilor din Turcia, Abdulkadir Uraloglu, a declarat că un petrolier operat de o companie turcă, cu 27 de membri ai echipajului la bord, a fost vizat de o dronă în Marea Neagră.
Potrivit agenției de presă Anadolu, nu au fost raportate victime.
Postul de televiziune NTV din Turcia a relatat că vasul este deținut de firma Beșiktaș și navighează sub pavilionul Sierra Leone. Nava plecase din portul Novorossiysk, Rusia, transportând aproximativ un milion de barili de petrol brut, conform datelor de urmărire a navelor.
Armata israeliană afirmă că va intensifica operațiunile terestre în Liban, a cărui armată este acuzată că nu și-a respectat angajamentul de a dezarma Hezbollah și de a alunga gruparea din anumite zone din sudul țării.
Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că, până acum, au fost lovite peste 2.000 de ținte ale Hezbollah, fiind uciși aproximativ 700 de luptători, inclusiv sute de membri ai elitei Forței Radwan.
Două persoane și-au pierdut viața în Abu Dhabi după interceptarea unei rachete, potrivit biroului de presă al autorităților locale.
Compania aeriană națională din Oman anunță că zborurile către Dubai, Bahrain, Doha, Kuweit, Copenhaga și Bagdad vor rămâne anulate până pe 15 aprilie, din cauza închiderii continue a spațiului aerian.
Chiar dacă administrația Trump insistă că negocierile sunt în curs, guvernul american continuă să trimită trupe în Orientul Mijlociu.
În ultimele zile am relatat despre desfășurarea marinei - aproximativ 2.500 de militari din California, însoțiți de trei nave de război. Aceștia fac parte din forțele de operațiuni speciale.
Acum se anunță că va fi trimisă și Divizia 82 Aeropurtată, o unitate de reacție rapidă care poate fi mobilizată în aproximativ 24 de ore. Membrii săi participă la operațiuni speciale, iar speculațiile privind rolul lor în regiune sunt numeroase.
Unii spun că ar putea fi implicați în operațiuni pe insula Kharg, denumită de Trump „bijuteria coroanei”, locul de unde Iranul exportă cea mai mare parte a petrolului său.
Ar fi o operațiune extrem de dificilă, în principal pentru că ar însemna un posibil conflict mai mare cu Iranul – ceea ce este foarte nepopular în rândul publicului american. Aceast este ceea scenariul numit „boots on the ground” (nr. cizme pe teren), adică trupe americane desfășurate efectiv la sol. Astfel, vedem cum administrația Trump crește retorica în timp ce trimite mai multe trupe, menținând în același timp discursul despre negocieri.
Însă majoritatea americanilor vor doar să știe cât va dura acest război.
Știre Inițială:
Războiul dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, de cealaltă parte, a intrat în cea de-a 27-a zi, fără semne clare de detensionare. Situația rămâne extrem de volatilă, în ciuda anunțurilor recente privind posibile negocieri menite să conducă la atingerea unor obiective și, eventual, la încheierea conflictului. În acest live text veți găsi principalele evoluții ale zilei din conflictul din Orientul Mijlociu.
Recapitulare a evoluțiilor recente
Statele Unite lansează un nou avertisment, cerând Iranului să accepte înfrângerea sau să se confrunte cu atacuri și mai dure, în timp ce Teheranul respinge negocierile și promite să continue apărarea țării.
Un oficial iranian descrie planul în 15 puncte propus de SUA pentru încheierea războiului drept „maximalist și nerezonabil”, în timp ce televiziunea de stat prezintă cinci condiții pentru pace, inclusiv garanții împotriva unor conflicte viitoare și plata unor despăgubiri de război.
Loviturile americano-israeliene asupra Iranului continuă, în timp ce rachetele iraniene vizează centrul și nordul Israelului.
Forțele israeliene bombardează intens Libanul, iar premierul Benjamin Netanyahu afirmă că Israelul extinde ceea ce el numește o zonă tampon în sudul Libanului.
Șase țări din Orientul Mijlociu cer Irakului să oprească grupările armate susținute de Iran să lanseze atacuri în regiune.
Bahrain, Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite interceptează rachete și drone iraniene, în timp ce Organizația Națiunilor Unite avertizează asupra consecințelor unei eventuale închideri prelungite a Strâmtorii Hormuz.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
