€ 5.0937 →
|
$ 4.4270 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 18: Israelul lovește în conducerea regimului iranian într-un atac din timpul nopții - Imagine realizata cu Ai
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze. Urmărește live textul pentru cele mai noi informații despre atacuri, reacții și evoluția conflictului.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunţat marţi "eliminarea" lui Ali Larijani, secretarul general al Consiliului suprem de securitate naţională, şi a generalului Gholamreza Soleimani, comandantul miliţiei Basij, în urma atacurilor aeriene lansate în cursul nopţii în Iran de către armata israeliană, relatează AFP şi Reuters.
"Şeful Statului Major tocmai m-a informat că Larijani, secretarul Consiliului suprem de securitate Naţională, şi Soleimani, liderul Basij - aparatul represiv central al Iranului - au fost eliminaţi ieri seară", a declarat Katz într-un mesaj video.
Pentru moment nu există nicio confirmare din partea Iranului.
ONU a cerut marţi Israelului să oprească imediat extinderea aşezărilor în Cisiordania, care a dus la strămutarea forţată a peste 36.000 de palestinieni într-un an, ridicând îngrijorări cu privire la o "epurare etnică", relatează AFP.
Conform unui nou raport al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, care acoperă perioada noiembrie 2024 - sfârşitul lunii octombrie 2025, "strămutarea a peste 36.000 de palestinieni în Cisiordania ocupată constituie o expulzare în masă de palestinieni de o amploare fără precedent".
Înaltul Comisar subliniază că "strămutările în Cisiordania ocupată, care coincid cu deplasarea în masă a palestinienilor din Gaza (...), par să indice o politică israeliană concertată de transfer forţat în masă" în teritoriile ocupate, "ceea ce ridică îngrijorări cu privire la o epurare etnică".
Pe 19 februarie, Înaltului Comisar îşi exprimase deja teama de o "epurare etnică" în teritoriile palestiniene ocupate, indicând o serie de acţiuni israeliene, printre care "intensificarea atacurilor, distrugerea metodică a unor cartiere întregi, refuzul de a oferi ajutor umanitar şi transferuri forţate".
Raportul afirmă că, în perioada în cauză, "36.973 de unităţi locative în coloniile din Ierusalimul de Est ocupat şi aproximativ 27.200 în restul Cisiordaniei fie au avansat, fie au fost aprobate de autorităţile israeliene".
Peste 500.000 de israelieni locuiesc în Cisiordania - în afara Ierusalimului de Est - printre aproximativ trei milioane de palestinieni, în aşezări pe care Naţiunile Unite le consideră ilegale în conformitate cu dreptul internaţional.
Violenţa în acest teritoriu palestinian, ocupat de Israel din 1967, s-a intensificat de la atacul mişcării islamiste Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul din Fâşia Gaza, şi a continuat în ciuda armistiţiului intrat în vigoare în Gaza pe 10 octombrie.
În raportul său, Înaltul Comisar a înregistrat 1.732 de incidente de violenţă ale coloniştilor, soldate cu victime sau pagube materiale, comparativ cu 1.400 în perioada anterioară (noiembrie 2023 - sfârşitul lunii octombrie 2024).
"Violenţa coloniştilor a continuat într-un mod coordonat, strategic şi în mare parte nepedepsit, autorităţile israeliene jucând un rol central", se arată în raport.
Înaltul Comisar subliniază că "transferul ilegal" de palestinieni "constituie o crimă de război" şi că, "în anumite circumstanţe", astfel de acte pot chiar "echivala cu o crimă împotriva umanităţii".
Într-un comunicat, Volker Turk solicită Israelului "să înceteze imediat şi complet înfiinţarea şi extinderea aşezărilor, să evacueze toţi coloniştii şi să pună capăt ocupaţiei" în teritoriile palestiniene.
De asemenea, el solicită Israelului "să permită întoarcerea palestinienilor strămutaţi şi să pună capăt tuturor practicilor de confiscare a terenurilor, evacuări forţate şi demolare a locuinţelor".
Raportul subliniază, de asemenea, riscul crescut de strămutare cu care se confruntă mii de palestinieni aparţinând comunităţilor beduine situate la nord-est de Ierusalimul de Est, din cauza avansării proiectelor de colonii de acolo.
China a anunţat marţi trimiterea de ajutoare umanitare de urgenţă în patru ţări din Orientul Mijlociu - Iran, Iordania, Liban şi Irak -, afectate de repercusiunile războiului declanşat de Statele Unite şi Israel, transmite AFP.
'Războiul a antrenat o gravă catastrofă umanitară pentru populaţiile din Iran şi din alte ţări din regiune. China îşi exprimă simpatia şi le adresează compasiunea sa populaţiilor din ţările afectate', a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
El nu a precizat în ce constă ajutorul umanitar.
Ministerul Sănătăţii iranian a declarat la data de 8 martie că numărul persoanelor ucise era de peste 1.200, printre care în jur de 200 de femei şi 200 de copii sub 12 ani, iar cel al civililor răniţi de peste 10.000.
În Liban, 886 de persoane au fost ucise de la debutul luptelor între Israel şi Hezbollah la 2 martie, conform Ministerul Sănătăţii. Peste un milion de persoane sunt înregistrate ca strămutate.
În Iordania, 29 de persoane au fost rănite de căderea unor resturi de rachete şi drone iraniene, potrivit armatei.
China a anunţat săptămâna trecută deblocarea a 200.000 de dolari ca ajutor pentru familiile victimelor bombardamentului împotriva unei şcoli de fete din Minab, în sudul Iranului.
Cel puţin 168 de eleve, cu vârste între 7 şi 12 ani, precum şi 26 de profesoare şi patru părinţi şi-au pierdut viaţa în atacul asupra şcolii din Minab pe 28 februarie.
Citând surse confidenţiale, New York Times şi CNN au relatat că rezultatele preliminare ale unei investigaţii indică SUA ca fiind responsabile de acest atac.
Forţele de apărare ale Israelului au anunţat marţi, într-un comunicat, că luni au atacat simultan "infrastructura regimului" iranian din oraşele Teheran, Shiraz (centru-sudul) şi Tabriz (nord-vest), informează EFE.
"Zeci de avioane de luptă ale forţelor aeriene, ghidate de serviciul militar de informaţii, au efectuat ieri un atac aerian pe scară largă (...) Zeci de muniţii au fost lansate asupra sediilor organismelor de securitate", se afirmă în comunicat despre impactul atacului asupra capitalei Teheran, printre facilităţile afectate fiind menţionate Ministerul Informaţiilor şi sedii ale miliţiei Basij.
În plus, au fost atacate instalaţii utilizate pentru "depozitarea şi lansarea vehiculelor aeriene fără pilot, rachetelor balistice şi sistemelor de apărare aeriană", potrivit armatei israeliene.
În ceea ce priveşte oraşul Shiraz, forţele de apărare ale Israelului au afirmat că a fost lovit sediul comandamentului de securitate internă şi un presupus depozit de rachete balistice.
În Tabriz au fost distruse "sisteme suplimentare de apărare ale regimului pentru a-şi extinde superioritatea aeriană şi a elimina ameninţările împotriva statului Israel".
Luni, armata israeliană a informat despre un atac asupra Comandamentului General al Marinei Gardienilor Revoluţiei din capitala iraniană.
În plus, potrivit unui purtător de cuvânt al forţelor armate israeliene, acestora le mai rămân "mii de ţinte" în Iran pe care să le atace într-un război pe care îl prevăd lung, cu o durată de 3 până la 6 săptămâni.
La rândul său, guvernul iranian a informat luni că 17 cadre medicale şi 206 profesori şi elevi se află printre victimele atacurilor SUA şi ale Israelului, care au avariat 61.000 de locuinţe şi spaţii comerciale, inclusiv 18.000 în Teheran.
Totuşi, Iranul nu a actualizat bilanţul deceselor din 5 martie, când acesta era prezentat ca fiind de 1.230 de morţi.
Armata israeliană a atacat în noaptea dintre luni și marți doi oficiali de rang foarte înalt ai regimului iranian: Ali Larijani, considerat numărul doi în conducerea iraniană, și comandantul forței Basij, Gholam Reza Soleimani.
Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a fost vizat într-un apartament conspirativ în care se afla împreună cu fiul său. Armata israeliană verifică încă rezultatele atacului, însă potrivit unor evaluări este posibil ca acesta să fi fost ucis.
În schimb, comandantul Basij a fost eliminat într-un atac aerian asupra unui complex de corturi din orașul Shiraz, împreună cu conducerea sa superioară și cu adjunctul său.
Operațiunea împotriva lui Larijani fusese planificată inițial pentru noaptea dintre duminică și luni, dar a fost amânată în ultimul moment. Potrivit unor surse de securitate, după ce au primit informații că acesta urma să ajungă într-una dintre locuințele sale conspirative, armata a lansat atacul.
În aceeași noapte a fost vizat și Akram Ajuri, un lider al Jihadului Islamic, localizat într-un apartament conspirativ din Iran. Rezultatele atacului sunt încă analizate.
Șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile din timpul nopții au dus la "realizări operative semnificative”, care ar putea influența evoluția campaniei militare, potrivit N12.
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi arestarea a zece "spioni străini", în a 18-a zi a războiului în care Iranul se confruntă cu Israelul şi Statele Unite, relatează AFP.
"Zece mercenari, trădători, au fost identificaţi şi arestaţi", a raportat serviciul de informaţii al Gardienilor Revoluţiei din provincia Khorasan Razavi (nord-vest), a relatat agenţia de ştiri ISNA, care nu a precizat naţionalităţile lor.
Conform Gardienilor Revoluţiei, patru dintre persoanele arestate adunau informaţii "despre situri sensibile şi infrastructura economică", în timp ce celelalte erau legate de un "grup terorist monarhist".
Secretarul de stat american, Marco Rubio, şi-a sunat omologii din Japonia şi Coreea de Sud în noaptea de luni spre marţi, după ce preşedintele american Donald Trump îndemnase luni cele două ţări, dar şi alte naţiuni, să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz în vederea deblocării acestei rute vitale pentru transportul de hidrocarburi, în plin război în Orientul Mijlociu, informează marţi EFE.
În convorbiri telefonice separate cu Rubio, atât ministrul de externe japonez Toshimitsu Motegi, cât şi cel sud-coreean Cho Hyun au subliniat importanţa garantării unei navigaţii sigure pe această cale navigabilă strategică, unde tensiunile afectează aprovizionarea globală cu combustibil, dar fără să-şi precizeze poziţia cu privire la misiunea solicitată de Washington.
După apelul său pentru desfăşurarea de nave militare în strâmtoare făcut în weekend, Donald Trump şi-a reiterat luni (ora Washingtonului) solicitarea ca aceste două ţări să ajute pentru a menţine deschisă Strâmtoarea Ormuz, reamintindu-le că SUA staţionează trupe pe teritoriul lor pentru a le "proteja".
În plus, preşedintele american a subliniat că Japonia şi Coreea de Sud depind în mare măsură de importurile de petrol din Orientul Mijlociu.
Înainte de aceste ultime declaraţii ale lui Trump, Tokyo afirmase că, pentru moment, nu există planuri pentru o desfăşurare militară în Orientul Mijlociu, susţinând că acest lucru nu i-a fost solicitat oficial şi că trebuie să analizeze legalitatea unui astfel de demers.
La rândul său, Seulul a comunicat că este "în contact strâns" cu autorităţile americane şi că va lua o "decizie cumpănită" cu privire la solicitarea lui Donald Trump.
În cadrul discuţiei telefonice cu Rubio, ministrul de externe japonez a clarificat, de asemenea, că siguranţa navigaţiei în regiune este de o importanţă vitală pentru comunitatea internaţională, în special din perspectiva securităţii energetice.
Ambii au fost de acord să "menţină o comunicare fluidă cu privire la răspunsul său la situaţia din jurul Iranului", potrivit comunicatului Ministerului de Externe nipon.
Motegi "a condamnat acţiunile Iranului, inclusiv atacurile asupra instalaţiilor de infrastructură civilă şi energetică din ţările din Golf, precum şi activităţile care ameninţă siguranţa navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz".
În cadrul acestei convorbiri, care a avut loc cu două zile înainte ca prim-ministrul japonez Sanae Takaichi să înceapă o vizită în SUA, Motegi şi Rubio au convenit să "colaboreze îndeaproape pentru a se asigura" că această ocazie "va constitui o nouă oportunitate de a demonstra puterea neclintită a alianţei" dintre Tokyo şi Washington.
Pe de altă parte, ministrul sud-coreean de externe a transmis condoleanţe Washingtonului pentru pierderile umane suferite în conflictul din Orientul Mijlociu şi a mulţumit de asemenea pentru "cooperarea intensă a SUA în evacuarea în siguranţă a cetăţenilor sud-coreeni" din ţările Golfului în momentul izbucnirii războiului.
Asociația Bulgară a Hotelierilor și Restaurantelor (BHRA) a anunțat că turiștii israelieni anulează în masă rezervările pe litoralul de nord al Mării Negre și la Bansko, din cauza incertitudinii zborurilor și a dificultăților de călătorie. Cele mai afectate sunt rezervările pentru perioadele apropiate. În același timp, turiștii străini își prelungesc șederea, au precizat reprezentanții BHRA. Industria turismului sugerează că speră la unele compensații din partea statului, avertizând că, în caz contrar, ar putea urma concedieri și o creștere a șomajului.
Hotelierii greci se confruntă cu probleme similare și raportează anulări masive de rezervări din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la combustibil a dus și la scumpirea biletelor pentru transportul maritim, potrivit Sega.
Proprietarii de hoteluri din Grecia spun că își pierd turiștii tradiționali din Israel și Statele Unite, care renunță la vacanțele și excursiile planificate din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Președintele asociației din domeniu, Tsiklakidis, a declarat că, dacă războiul continuă, până în luna mai pierderile pentru turismul grec ar putea deveni uriașe.
Scăderea numărului de turiști este cauzată în principal de creșterea prețurilor la combustibil și transport. Tarifele pentru feriboturi au crescut cu 10%, iar costurile pentru transportul cu autobuzul – atât urban, cât și interurban – au urcat și ele. Companiile aeriene garantează menținerea numărului de zboruri în sezonul turistic, însă la prețuri mai ridicate.
Pe fondul acestor vești proaste, mulți turiști se reorientează către destinații mai apropiate.
În același timp, există și o tendință inversă: tot mai mulți turiști renunță la vacanțele din Egipt și Turcia și aleg insulele grecești. De exemplu, mica insulă Alonissos a devenit o destinație foarte populară pentru turiștii britanici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
