€ 5.0987 →
|
$ 4.3229 →
|
Război în Orientul Mijlociu/ZIUA 18: Israelul lovește în conducerea regimului iranian într-un atac din timpul nopții - Imagine realizata cu Ai
Războiul din Orientul Mijlociu continuă să escaladeze. Urmărește live textul pentru cele mai noi informații despre atacuri, reacții și evoluția conflictului.
Statele Unite au lovit o bază de rachete iraniene în Strâmtoarea Hormuz folosind muniții cu penetrare în adâncime. Un astfel de proiectil cântărește peste 2600 de kilograme.
„Acum câteva ore, forțele SUA au lansat cu succes mai multe lovituri penetratoare profunde de 5.000 de livre asupra unor baze iraniene de rachete întărite de-a lungul coastei Iranului, aproape de Strâmtoarea Hormuz,” a informat CENTCOM despre operațiunea desfășurată în cursul nopții.
Armata Israel a declarat că îl va urmări și elimina noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei.
„Nu știm unde se află Mojtaba Khamenei, nu-l auzim, nu-l vedem, dar vă pot spune un lucru: îl vom vâna, îl vom găsi și îl vom neutraliza”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei, Effie Defrin, jurnaliștilor.
Rusia și-a extins schimbul de informații și cooperarea militară cu Iran, oferind imagini satelitare și tehnologie avansată pentru drone, pentru a sprijini Teheranul în țintirea forțelor Statele Unite din regiune, a raportat The Wall Street Journal, citând surse familiarizate cu situația.
Sabah al-Nu’man, purtător de cuvânt al comandantului suprem al armatei din Irak, a condamnat atacurile asupra ambasadei Statele Unite din Bagdad, afirmând că acestea încalcă acordurile internaționale.
„Încă o dată, grupări în afara legii au repetat atacul lor odios, vizând sediul Ambasadei SUA din capitala Bagdad, în această seară”, a declarat al-Nu’man într-un comunicat preluat de Agenția de Știri a Irakului.
„Acest act criminal, condamnat și respins de stat, reprezintă un atac terorist flagrant asupra suveranității și prestigiului Irakului.” Al-Nu’man a adăugat că atacarea misiunilor diplomatice constituie o încălcare gravă a acordurilor internaționale și a relațiilor externe.
Într-o scurtă postare pe X, președintele Parlamentului Iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a scris în engleză că „situația Strâmtorii Hormuz nu va reveni la starea de dinaintea războiului”.
Oficialul nu a oferit detalii suplimentare.
Anterior, președintele Donald Trump îi încurajase pe ceilalți aliați să trimită flotele lor pentru a securiza această cale navigabilă.
La câteva ore după ce a declarat că înconjoară soldații și posturile Basij, armata Israelului a precizat că a atacat forțele Basij în 10 locații diferite din Teheran.
Printre țintele vizate se află o „poziție de comandă de urgență” utilizată atât de Basij, cât și de Corpul Gardienilor Revoluționari Islamici (IRGC), potrivit unui comunicat publicat pe Telegram.
Așa cum am raportat anterior, armata israeliană a afirmat că a ucis comandantul miliției IRGC, Gholamreza Soleimani, care a condus Basij în ultimii ani.
Într-un comunicat preluat de agenția Tasnim, Garda Revoluționară a declarat că Soleimani a fost ucis într-un „atac al inamicului american-sionist”.
Soleimani, care a condus Basij în ultimii șase ani și a supravegheat operațiunile de securitate internă, „a jucat un rol strategic și fără precedent în modernizarea structurii populare și jihadiste a Basij, dezvoltarea mișcărilor, eliminarea lipsurilor și oferirea de ajutor grupurilor oprimare și vulnerabile”.
Armata Israelului a anunțat că a efectuat o nouă rundă de atacuri împotriva presupușilor membri și a infrastructurii Hezbollah în ultimele 24 de ore.
Într-un comunicat publicat pe Telegram, armata a precizat că a lovit luptători și echipamente, inclusiv un lansator în zona Deir ez-Zahrani și o clădire logistică în Beirut.
Comunicatul susține, de asemenea, că forțele israeliene „au eliminat” membri Hezbollah în sudul Libanului, fără a oferi detalii suplimentare.
Potrivit Ministerului Sănătății din Liban, atacurile israeliene au ucis până acum 912 persoane.
Ministerul apărării al Arabiei Saudite a declarat pe X că dronele au fost interceptate și distruse „în ultimele câteva ore” în Provincia de Est a țării.
Johann Wadephul, ministrul de externe al Germaniei, afirmă că o schimbare controlată a sistemului de conducere din Iran nu este realistă și că haosul nu servește interesele țării.
Ieri, Wadephul a spus că ar fi important ca Statele Unite și Israel să definească „când consideră că obiectivele militare ale desfășurării lor au fost atinse” în războiul lor în curs cu Iranul.
Înainte de a se întâlni cu omologii săi din Uniunea Europeană la Bruxelles, Wadephul a declarat că guvernul iranian reprezintă un pericol semnificativ pentru regiune, pentru industria maritimă și pentru economia globală și că „acest pericol nu trebuie să continue sub nicio formă”.
Când a fost întrebat cum intenționează administrația Trump să abordeze provocările economice în curs, precum creșterea prețurilor la alimente și la benzină, Kush Desai, asistent special al președintelui american, a spus că Trump „lucrează foarte strâns” cu țări precum Venezuela și Marocul pentru a „consolida producția anumitor inputuri, astfel încât lanțurile noastre de aprovizionare să fie reziliente”.
„Președintele are multe instrumente la dispoziție pentru a face față acestor perturbări și vedem că administrația adoptă o abordare foarte robustă, foarte agilă și foarte complexă pentru a rezolva aceste probleme”, a spus el.
Un consilier diplomatic al liderului Emiratelor Arabe Unite, Anwar Gargash, a declarat că țara sa ar putea să se alăture unui efort internațional condus de Statele Unite pentru a securiza Strâmtoarea Hormuz.
Vorbind la un eveniment online organizat de think-tank-ul american Council on Foreign Relations (CFR), Gargash a spus că EAU nu au în prezent discuții active cu Iran.
Atacurile cu rachete și drone asupra ambasadei Statele Unite și a unei facilități diplomatice din Irak au fost reluate după o serie de lovituri anterioare în aceeași zi, potrivit surselor de securitate.
Rachete și o dronă explozivă au vizat ambasada americană din Bagdad, declanșând sirene, iar în apropierea complexului s-a auzit o explozie.
Cel puțin trei drone explozive au vizat și o facilitate diplomatică americană de lângă Aeroportul Internațional Bagdad, activând sistemele de apărare aeriană C-RAM, au adăugat sursele.
Nu au fost raportate victime.
Hakan Fidan, ministrul de externe al Turcia, a declarat că va vizita țările din Orientul Mijlociu pentru a căuta încheierea războiului desfășurat de Statele Unite și Israel împotriva Iran.
Vorbind la Ankara, Fidan a spus că va împărtăși perspectiva Turcieu privind modul de asigurare a unei păci durabile.
Turcia s-a opus ferm războiului SUA-Israel, condamnându-l drept o încălcare a suveranității și un „cerc de foc” care amenință stabilitatea regională.
Ankara a avertizat, de asemenea, Iranul să nu provoace și a cerut o dezescaladare urgentă.
Trump vorbește în continuare la Casa Albă, promițând că nu va trece „mult timp” până când navele vor putea circula liber prin Strâmtoarea Hormuz.
„Dăm foc țărmului până la capăt”, a spus el. „Nu va trece mult timp.”
„Statele din Orientul Mijlociu, inclusiv Israel, care, apropo, s-a comportat excelent, ne-au ajutat foarte mult”, a adăugat el.
Armata Israel a anunțat că a lovit soldați și poziții ale miliției Basij în întreaga Teheran în ultimele câteva ore.
Anunțul a venit după ce armata israeliană a declarat că l-a ucis pe comandantul miliției IRGC, Gholamreza Soleimani, care a condus Basij timp de șase ani și a supervizat operațiunile de securitate internă. Iranul nu a confirmat asasinatul. Armata a transmis pe X că lucrează pentru a intercepta proiectilele și a îndemnat cetățenii să se adăpostească.
După ce anterior afirmase că 32.000 de protestatari au fost uciși în timpul demonstrațiilor din Iran, Trump a susținut acum că numărul ar fi de până la 41.000 de persoane.
„Este destul de dur”, a spus el.
Despre NATO, el a adăugat: „Toată lumea este de acord cu noi, dar aproape nimeni nu vrea să ajute.”
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a anunțat că și-a încheiat cea mai recentă rundă de atacuri.
Atacurile, care au început în zorii zilei de azi, au vizat zone din Beit Shemesh, Tel Aviv și Ierusalim, a precizat Teheranul într-un comunicat publicat de agenția de presă iraniană ISNA.
De asemenea, atacurile au vizat forțele americane de la baza aeriană Ali al-Salem Air Base din Kuweit, din Fujairah și din Erbil, a adăugat comunicatul.
Grupul pentru Securitate al Guvernului britanic a deschis o anchetă privind o scurgere de informații din discuțiile Consiliului pentru Securitate Națională despre folosirea bazelor militare britanice de către Statele Unite.
Scurgerea este legată de acuzațiile conform cărora ministrul Energiei, Ed Miliband, ar fi condus apelurile pentru a împiedica SUA să utilizeze bazele militare britanice în acțiunea inițială împotriva Iranului de la începutul lunii martie.
Abdulaziz bin Saud, ministrul de interne al Arabia Saudită, a avut o convorbire telefonică cu omologul său din Qatar, Sheikh Khalifa bin Hamad Al Thani, pentru a discuta repercusiunile regionale ale războiului desfășurat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.
„Am discutat implicațiile asupra securității în contextul dezvoltărilor actuale, în timp ce atacurile brutale ale Iranului asupra statelor din Golf și a regiunii continuă”, a declarat bin Saud într-o postare pe rețelele sociale.
„I-am reafirmat Excelenței Sale poziția Regatului alături de Qatar în tot ceea ce contribuie la securitatea și siguranța cetățenilor și rezidenților săi.”
Bin Saud a avut o convorbire similară și cu Sheikh Saif bin Zayed Al Nahyan, viceprim-ministru și ministru de interne al Emiratele Arabe Unite.
Președintele Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că țara sa nu ar avea nicio problemă să găzduiască meciurile Iranului la Cupa Mondială din 2026, dacă forul fotbalistic internațional FIFA va fi de acord.
Federația de fotbal a Iranului a cerut FIFA să mute meciurile sale de la Cupa Mondială din Statele Unite în Mexic, din cauza îngrijorărilor legate de siguranța jucătorilor după ce SUA a lansat atacuri aeriene comune asupra țării.
Începând cu 2 martie, atacurile israeliene au ucis 912 persoane în Liban și au rănit alte 2.221, a transmis Ministerul Sănătății Publice din țară în cea mai recentă actualizare.
Anterior, bilanțul deceselor era de 886 de persoane, potrivit raportului de luni.
Armata Israelului susține că a observat „pregătiri sporite” din partea Hezbollah pentru a lansa salve de rachete către teritoriul său „în orele următoare”.
Într-o postare pe X, armata a precizat că sistemele sale de apărare aeriană și trupele de-a lungul frontierei sunt pregătite pentru salvele de rachete și că acționează pentru a împiedica operațiunile Hezbollah.
Președintele Emmanuel Macron a declarat că Franța nu va lua niciodată parte la operațiuni menite să deblocheze Strâmtoarea Hormuz și că Parisul continuă pregătirile pentru formarea unei coaliții care să asigure libertatea de navigație după încheierea ostilităților.
„Nu suntem parte a conflictului și, prin urmare, Franța nu va participa niciodată la operațiuni de deschidere sau eliberare a Strâmtorii Hormuz în contextul actual”, a afirmat Macron la începutul unei ședințe de guvern dedicate discutării conflictelor din Orientul Mijlociu.
Reza Pahlavi, fiul fostului șah al Iran, a declarat că Ali Larijani și alți lideri iranieni de rang înalt despre care Israelul susține că au fost uciși „au avut parte de soarta pe care o meritau”.
Larijani, „Gholamreza Soleimani și un număr de alți comandanți notorii și responsabili pentru masacrul nemilos al celor mai valoroși fii ai Iranului și-au primit soarta meritată”, a scris Pahlavi într-o postare pe rețelele sociale.
„Fie ca acest lucru să fie un balsam pentru rănile adânci ale marii națiuni iraniene și pentru inimile mistuite ale familiilor eroilor nemuritori ai Revoluției Leului și Soarelui.”
Hezbollah a negat că ar avea membri în Kuweit, la o zi după ce statul din Golf a anunțat arestarea a 14 cetățeni kuweitieni și a doi libanezi, suspectați că ar avea legături cu gruparea, într-un presupus „complot de sabotaj”.
„Hezbollah respinge categoric acuzațiile formulate de Ministerul de Interne din Kuweit”, a transmis gruparea libaneză susținută de Iran într-un comunicat, calificând acuzațiile drept „nefondate” și adăugând: „Nu există celule, membri sau rețele Hezbollah în Kuweit.”
Centrul de operațiuni de urgență al Ministerului Sănătății din Liban a anunțat că o persoană a fost ucisă, iar alte nouă au fost rănite în urma unui atac aerian israelian asupra Airport Road din Beirut, potrivit agenției de presă de stat.
Prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, a declarat că uciderea șefului securității naționale de la Teheran, Ali Larijani, face parte din eforturile de a le oferi iranienilor oportunitatea de a-și înlătura conducătorii.
„În această dimineață, l-am eliminat pe Ali Larijani, șeful Gărzilor Revoluționare, care reprezintă gruparea de gangsteri ce conduce, de fapt, Iranul”, a afirmat Netanyahu într-o declarație televizată.
El a adăugat că răsturnarea autorităților clericale de către iranieni „nu se va întâmpla dintr-odată și nu va fi ușoară. Dar dacă vom continua în această direcție, le vom oferi șansa de a-și lua soarta în propriile mâini.”
La câteva zile după ce Statele Unite și Israel au lansat atacul asupra Iranului, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că țara sa își va consolida arsenalul nuclear și va întări relațiile cu statele din Uniunea Europeană.
El a numit această politică „descurajare avansată” („forward deterrence”).
Prin acest discurs, Macron a dorit să transmită un semnal de forță într-un context global aflat într-o schimbare rapidă, în care aliații europeni devin tot mai reticenți în a se baza pe protecția nucleară a Statelor Unite.
În prezent, Franța deține al patrulea cel mai mare arsenal nuclear din lume.
Conturile oficiale de pe reţelele sociale X şi Telegram ale şefului securităţii de la Teheran, Ali Larijani, au publicat marţi un bilet manuscris care aduce un omagiu soldaţilor iranieni decedaţi, la puţin timp după ce Israelul a anunţat moartea înaltului responsabil iranian, relatează AFP.
Iranul nu a confirmat moartea liderului Consiliului suprem de securitate naţională, ucis luni seară potrivit ministrului israelian al apărării, Israel Katz.
"Moartea ca martiri ai curajoşilor din Marina armatei Republicii Islamice la bordul navei Dena face parte din sacrificiile acestei naţiuni mândre în această perioadă de luptă împotriva opresorilor internaţionali", se poate citi pe acest bilet scris cu cerneală neagră, care face referire la fregata iraniană scufundată de SUA pe 4 martie în largul Sri Lanka, acţiune soldată cu 84 de morţi.
"Amintirea lor va rămâne pentru totdeauna gravată în inima naţiunii iraniene şi aceşti martiri vor consolida pentru ani de zile structura armatei Republicii Islamice", se adaugă în acest bilet, cu care a fost publicată o fotografie pe reţelele sociale.
Iranul este în război împotriva Israelului şi SUA de pe 28 februarie, dată la care aceste ţări au lansat lovituri care l-au ucis pe ghidul suprem iranian Ali Khamanenei, declanşând un conflict care s-a extins în întregul Orient Mjlociu.
Asasinarea lui Ali Khamenei a fost confirmată de Iran la câteva ore după ce a fost anunţată de Israel şi SUA.
Autorităţile iraniene au anunţat marţi confiscarea a sute de sisteme de internet prin satelit Starlink de provenienţă americană, în timp ce continuă atacurile aeriene ale SUA şi Israelului împotriva Iranului, care a impus restricţii în ţară pentru accesul la internetul global, relatează agenţia EFE.
"Sute de sisteme Starlink trimise de inamicul sionist în diferite părţi ale ţării au fost descoperite şi confiscate în timpul unei operaţiuni la nivel naţional", a transmis Ministerul iranian al Informaţiilor prin agenţia de ştiri Mehr.
Aceeaşi sursă a descris operaţiunea drept una "combinată" şi "de mare anvergură" şi a insistat că va continua căutările "până când vor fi identificate toate terminalele de internet prin satelit care ajută într-un fel sau altul inamicul".
Utilizatorii Starlink au nevoie de o antenă cu funcţie de rooter pentru a se conecta la internet, dar semnalul unui terminal Starlink poate fi localizat. Acest sistem este interzis în Iran, iar aceia care-l folosesc riscă să ajungă la închisoare.
Totuşi, mii de terminale Starlink au fost introduse în ţară pe căi ascunse, în special în timpul protestelor antiguvernamentale din decembrie şi ianuarie, când accesul la internetul global a fost de asemenea tăiat în Iran pentru a nu permite contactul manifestanţilor cu străinătatea.
Ministerul iranian al Informaţiilor a amintit marţi că în Iran deţinerea de echipamente Starlink este o infracţiune pedepsită cu câţiva ani de închisoare şi a avertizat că infractorii "riscă pedeapsa cea mai severă pe timp de război".
Ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali, a negat o informaţie apărută în presă conform căreia noul lider suprem al ţării, ayatollahul Mojtaba Khamenei, primeşte îngrijiri medicale la Moscova, a informat marţi agenţia de presă Tass, relatează Reuters.
Khamenei nu a apărut încă în public de când a fost desemnat succesor la conducere al tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei, ucis de atacurile americano-israeliene în 28 februarie.
Publicaţia Al Jarida din Kuwait a relatat în weekend că Mojtaba Khamenei, în vârstă de 56 de ani, a fost grav rănit într-un atac aerian în timpul campaniei militare lansate de SUA şi Israel împotriva Iranului şi a fost transportat în secret la Moscova pentru a primi tratament medical, la invitaţia personală a preşedintelui rus Vladimir Putin.
Moscova a refuzat să comenteze în legătură cu această informaţie.
Putin l-a felicitat pe Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah Ali Khamenei, pentru numirea sa în funcţia de lider suprem al Iranului cu o săptămână în urmă.
Şeful statului rus a calificat atunci uciderea lui Ali Khamenei în operaţiunea lansată de SUA şi Israel împotriva Republicii islamice drept un "asasinat cinic", care contravine tuturor normelor moralităţii umane.
Noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a respins propunerile de reducere a tensiunilor sau de încetare a focului cu SUA, ce i-au fost transmise Teheranului de către două ţări intermediare, a declarat marţi un înalt oficial iranian, citat de Reuters.
Poziţia lui Khamenei de răzbunare împotriva SUA şi a Israelului a fost foarte dură şi fermă în prima sa reuniune de politică externă, a declarat oficialul, fără a preciza dacă liderul iranian a participat sau nu personal la această şedinţă.
Războiul declanşat de campania aeriană a SUA şi Israelului împotriva Iranului a intrat luni în a treia săptămână, cu cel puţin 2.000 de morţi şi fără ca sfârşitul să i se întrevadă.
Între timp, Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte blocată, aliaţii SUA respingând solicitarea preşedintelui american Donald Trump de a contribui la redeschiderea acestei căi navigabile vitale, ceea ce a condus la creşterea preţurilor la carburanţi şi la amplificarea temerilor legate de inflaţie.
Înaltul oficial a declarat, sub rezerva anonimatului, pentru Reuters că liderul suprem de la Teheran a spus că "nu este momentul potrivit pentru pace până când SUA şi Israelul nu vor fi îngenunchiate, nu îşi vor recunoaşte înfrângerea şi nu vor plăti despăgubiri".
Trei surse au declarat pentru Reuters în 14 martie că administraţia preşedintelui Donald Trump a respins eforturile aliaţilor din Orientul Mijlociu de a începe negocieri diplomatice menite să pună capăt războiului din Iran.
Israelul a întreprins marţi lovituri asupra periferiei sudice a capitalei libaneze, Beirut, şi le-a transmis din nou ordine de evacuare locuitorilor unei mari părţi din sudul Libanului, în timp ce peste un milion de persoane sunt strămutate pe teritoriul ţării, transmite AFP.
Dimineaţa devreme, atacurile israeliene au vizat două cartiere de la periferia sudică, bastion al Hezbollah, părăsită de o mare parte dintre locuitori, potrivit agenţiei oficiale libaneze ANI.
Un raid aerian a vizat un apartament dintr-un imobil rezidenţial la Aramoun, la intrarea de sud a capitalei, rănind o etiopiancă.
Israelul a confirmat marţi loviturile, spunând, la fel ca de la începutul conflictului, că vizează Hezbollah.
Loviturile israeliene asupra Libanului au ucis 886 de persoane, printre care 111 copii şi 38 de lucrători sanitari, începând din 2 martie, potrivit autorităţilor libaneze, care au recenzat peste un milion de refugiaţi, adică peste o şesime din populaţia totală.
Aceşti refugiaţi 'nu se vor întoarce la caselor lor' din zona de frontieră atât timp cât securitatea locuitorilor din nordul Israelului nu va fi garantată, a avertizat ministrul apărării israelian, Israel Katz.
Marţi, armata israeliană a emis din nou ordine de evacuare pentru mari părţi din sudul Libanului, la peste 40 km distanţă de frontieră, adică aproximativ 14% din teritoriu.
La Saida, principalul oraş din sudul Libanului, aflat departe de graniţă, refugiaţii dorm în maşini parcate aproape de malul mării. 'Saida este plină, nu mai avem capacitate' să primim refugiaţi, a declarat Jihan Kaisi, directoarea unui ONG care se ocupă de o şcoală reamenajată în centru de primire, unde se înghesuie acum peste 1.100 de persoane.
'Oamenii continuă să fugă în urma ordinelor de evacuare', a spus ea, precizând că şoseaua dinspre sud era blocată luni.
O lovitură a vizat marţi dimineaţă un sat din regiunea Saida, iar un alt atac asupra regiunii Nabatiye din sud a rănit cinci soldaţi ai armatei libaneze, dintre care unul grav.
În paralel cu campania de bombardamente masive, Israelul a anunţat că desfăşoară incursiuni terestre în sud cu trupe şi blindate.
În ultimele zile, soldaţi israelieni 'au început operaţiuni terestre limitate şi ţintite împotriva unor bastioane cheie ale Hezbollah în sudul Libanului', de-a lungul frontiere, a comunicat armata.
Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a anunţat marţi "eliminarea" lui Ali Larijani, secretarul general al Consiliului suprem de securitate naţională, şi a generalului Gholamreza Soleimani, comandantul miliţiei Basij, în urma atacurilor aeriene lansate în cursul nopţii în Iran de către armata israeliană, relatează AFP şi Reuters.
"Şeful Statului Major tocmai m-a informat că Larijani, secretarul Consiliului suprem de securitate Naţională, şi Soleimani, liderul Basij - aparatul represiv central al Iranului - au fost eliminaţi ieri seară", a declarat Katz într-un mesaj video.
Pentru moment nu există nicio confirmare din partea Iranului.
ONU a cerut marţi Israelului să oprească imediat extinderea aşezărilor în Cisiordania, care a dus la strămutarea forţată a peste 36.000 de palestinieni într-un an, ridicând îngrijorări cu privire la o "epurare etnică", relatează AFP.
Conform unui nou raport al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, care acoperă perioada noiembrie 2024 - sfârşitul lunii octombrie 2025, "strămutarea a peste 36.000 de palestinieni în Cisiordania ocupată constituie o expulzare în masă de palestinieni de o amploare fără precedent".
Înaltul Comisar subliniază că "strămutările în Cisiordania ocupată, care coincid cu deplasarea în masă a palestinienilor din Gaza (...), par să indice o politică israeliană concertată de transfer forţat în masă" în teritoriile ocupate, "ceea ce ridică îngrijorări cu privire la o epurare etnică".
Pe 19 februarie, Înaltului Comisar îşi exprimase deja teama de o "epurare etnică" în teritoriile palestiniene ocupate, indicând o serie de acţiuni israeliene, printre care "intensificarea atacurilor, distrugerea metodică a unor cartiere întregi, refuzul de a oferi ajutor umanitar şi transferuri forţate".
Raportul afirmă că, în perioada în cauză, "36.973 de unităţi locative în coloniile din Ierusalimul de Est ocupat şi aproximativ 27.200 în restul Cisiordaniei fie au avansat, fie au fost aprobate de autorităţile israeliene".
Peste 500.000 de israelieni locuiesc în Cisiordania - în afara Ierusalimului de Est - printre aproximativ trei milioane de palestinieni, în aşezări pe care Naţiunile Unite le consideră ilegale în conformitate cu dreptul internaţional.
Violenţa în acest teritoriu palestinian, ocupat de Israel din 1967, s-a intensificat de la atacul mişcării islamiste Hamas împotriva Israelului la 7 octombrie 2023, care a declanşat războiul din Fâşia Gaza, şi a continuat în ciuda armistiţiului intrat în vigoare în Gaza pe 10 octombrie.
În raportul său, Înaltul Comisar a înregistrat 1.732 de incidente de violenţă ale coloniştilor, soldate cu victime sau pagube materiale, comparativ cu 1.400 în perioada anterioară (noiembrie 2023 - sfârşitul lunii octombrie 2024).
"Violenţa coloniştilor a continuat într-un mod coordonat, strategic şi în mare parte nepedepsit, autorităţile israeliene jucând un rol central", se arată în raport.
Înaltul Comisar subliniază că "transferul ilegal" de palestinieni "constituie o crimă de război" şi că, "în anumite circumstanţe", astfel de acte pot chiar "echivala cu o crimă împotriva umanităţii".
Într-un comunicat, Volker Turk solicită Israelului "să înceteze imediat şi complet înfiinţarea şi extinderea aşezărilor, să evacueze toţi coloniştii şi să pună capăt ocupaţiei" în teritoriile palestiniene.
De asemenea, el solicită Israelului "să permită întoarcerea palestinienilor strămutaţi şi să pună capăt tuturor practicilor de confiscare a terenurilor, evacuări forţate şi demolare a locuinţelor".
Raportul subliniază, de asemenea, riscul crescut de strămutare cu care se confruntă mii de palestinieni aparţinând comunităţilor beduine situate la nord-est de Ierusalimul de Est, din cauza avansării proiectelor de colonii de acolo.
China a anunţat marţi trimiterea de ajutoare umanitare de urgenţă în patru ţări din Orientul Mijlociu - Iran, Iordania, Liban şi Irak -, afectate de repercusiunile războiului declanşat de Statele Unite şi Israel, transmite AFP.
'Războiul a antrenat o gravă catastrofă umanitară pentru populaţiile din Iran şi din alte ţări din regiune. China îşi exprimă simpatia şi le adresează compasiunea sa populaţiilor din ţările afectate', a declarat Lin Jian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
El nu a precizat în ce constă ajutorul umanitar.
Ministerul Sănătăţii iranian a declarat la data de 8 martie că numărul persoanelor ucise era de peste 1.200, printre care în jur de 200 de femei şi 200 de copii sub 12 ani, iar cel al civililor răniţi de peste 10.000.
În Liban, 886 de persoane au fost ucise de la debutul luptelor între Israel şi Hezbollah la 2 martie, conform Ministerul Sănătăţii. Peste un milion de persoane sunt înregistrate ca strămutate.
În Iordania, 29 de persoane au fost rănite de căderea unor resturi de rachete şi drone iraniene, potrivit armatei.
China a anunţat săptămâna trecută deblocarea a 200.000 de dolari ca ajutor pentru familiile victimelor bombardamentului împotriva unei şcoli de fete din Minab, în sudul Iranului.
Cel puţin 168 de eleve, cu vârste între 7 şi 12 ani, precum şi 26 de profesoare şi patru părinţi şi-au pierdut viaţa în atacul asupra şcolii din Minab pe 28 februarie.
Citând surse confidenţiale, New York Times şi CNN au relatat că rezultatele preliminare ale unei investigaţii indică SUA ca fiind responsabile de acest atac.
Forţele de apărare ale Israelului au anunţat marţi, într-un comunicat, că luni au atacat simultan "infrastructura regimului" iranian din oraşele Teheran, Shiraz (centru-sudul) şi Tabriz (nord-vest), informează EFE.
"Zeci de avioane de luptă ale forţelor aeriene, ghidate de serviciul militar de informaţii, au efectuat ieri un atac aerian pe scară largă (...) Zeci de muniţii au fost lansate asupra sediilor organismelor de securitate", se afirmă în comunicat despre impactul atacului asupra capitalei Teheran, printre facilităţile afectate fiind menţionate Ministerul Informaţiilor şi sedii ale miliţiei Basij.
În plus, au fost atacate instalaţii utilizate pentru "depozitarea şi lansarea vehiculelor aeriene fără pilot, rachetelor balistice şi sistemelor de apărare aeriană", potrivit armatei israeliene.
În ceea ce priveşte oraşul Shiraz, forţele de apărare ale Israelului au afirmat că a fost lovit sediul comandamentului de securitate internă şi un presupus depozit de rachete balistice.
În Tabriz au fost distruse "sisteme suplimentare de apărare ale regimului pentru a-şi extinde superioritatea aeriană şi a elimina ameninţările împotriva statului Israel".
Luni, armata israeliană a informat despre un atac asupra Comandamentului General al Marinei Gardienilor Revoluţiei din capitala iraniană.
În plus, potrivit unui purtător de cuvânt al forţelor armate israeliene, acestora le mai rămân "mii de ţinte" în Iran pe care să le atace într-un război pe care îl prevăd lung, cu o durată de 3 până la 6 săptămâni.
La rândul său, guvernul iranian a informat luni că 17 cadre medicale şi 206 profesori şi elevi se află printre victimele atacurilor SUA şi ale Israelului, care au avariat 61.000 de locuinţe şi spaţii comerciale, inclusiv 18.000 în Teheran.
Totuşi, Iranul nu a actualizat bilanţul deceselor din 5 martie, când acesta era prezentat ca fiind de 1.230 de morţi.
Armata israeliană a atacat în noaptea dintre luni și marți doi oficiali de rang foarte înalt ai regimului iranian: Ali Larijani, considerat numărul doi în conducerea iraniană, și comandantul forței Basij, Gholam Reza Soleimani.
Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a fost vizat într-un apartament conspirativ în care se afla împreună cu fiul său. Armata israeliană verifică încă rezultatele atacului, însă potrivit unor evaluări este posibil ca acesta să fi fost ucis.
În schimb, comandantul Basij a fost eliminat într-un atac aerian asupra unui complex de corturi din orașul Shiraz, împreună cu conducerea sa superioară și cu adjunctul său.
Operațiunea împotriva lui Larijani fusese planificată inițial pentru noaptea dintre duminică și luni, dar a fost amânată în ultimul moment. Potrivit unor surse de securitate, după ce au primit informații că acesta urma să ajungă într-una dintre locuințele sale conspirative, armata a lansat atacul.
În aceeași noapte a fost vizat și Akram Ajuri, un lider al Jihadului Islamic, localizat într-un apartament conspirativ din Iran. Rezultatele atacului sunt încă analizate.
Șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că operațiunile din timpul nopții au dus la "realizări operative semnificative”, care ar putea influența evoluția campaniei militare, potrivit N12.
Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat marţi arestarea a zece "spioni străini", în a 18-a zi a războiului în care Iranul se confruntă cu Israelul şi Statele Unite, relatează AFP.
"Zece mercenari, trădători, au fost identificaţi şi arestaţi", a raportat serviciul de informaţii al Gardienilor Revoluţiei din provincia Khorasan Razavi (nord-vest), a relatat agenţia de ştiri ISNA, care nu a precizat naţionalităţile lor.
Conform Gardienilor Revoluţiei, patru dintre persoanele arestate adunau informaţii "despre situri sensibile şi infrastructura economică", în timp ce celelalte erau legate de un "grup terorist monarhist".
Secretarul de stat american, Marco Rubio, şi-a sunat omologii din Japonia şi Coreea de Sud în noaptea de luni spre marţi, după ce preşedintele american Donald Trump îndemnase luni cele două ţări, dar şi alte naţiuni, să trimită nave militare în Strâmtoarea Ormuz în vederea deblocării acestei rute vitale pentru transportul de hidrocarburi, în plin război în Orientul Mijlociu, informează marţi EFE.
În convorbiri telefonice separate cu Rubio, atât ministrul de externe japonez Toshimitsu Motegi, cât şi cel sud-coreean Cho Hyun au subliniat importanţa garantării unei navigaţii sigure pe această cale navigabilă strategică, unde tensiunile afectează aprovizionarea globală cu combustibil, dar fără să-şi precizeze poziţia cu privire la misiunea solicitată de Washington.
După apelul său pentru desfăşurarea de nave militare în strâmtoare făcut în weekend, Donald Trump şi-a reiterat luni (ora Washingtonului) solicitarea ca aceste două ţări să ajute pentru a menţine deschisă Strâmtoarea Ormuz, reamintindu-le că SUA staţionează trupe pe teritoriul lor pentru a le "proteja".
În plus, preşedintele american a subliniat că Japonia şi Coreea de Sud depind în mare măsură de importurile de petrol din Orientul Mijlociu.
Înainte de aceste ultime declaraţii ale lui Trump, Tokyo afirmase că, pentru moment, nu există planuri pentru o desfăşurare militară în Orientul Mijlociu, susţinând că acest lucru nu i-a fost solicitat oficial şi că trebuie să analizeze legalitatea unui astfel de demers.
La rândul său, Seulul a comunicat că este "în contact strâns" cu autorităţile americane şi că va lua o "decizie cumpănită" cu privire la solicitarea lui Donald Trump.
În cadrul discuţiei telefonice cu Rubio, ministrul de externe japonez a clarificat, de asemenea, că siguranţa navigaţiei în regiune este de o importanţă vitală pentru comunitatea internaţională, în special din perspectiva securităţii energetice.
Ambii au fost de acord să "menţină o comunicare fluidă cu privire la răspunsul său la situaţia din jurul Iranului", potrivit comunicatului Ministerului de Externe nipon.
Motegi "a condamnat acţiunile Iranului, inclusiv atacurile asupra instalaţiilor de infrastructură civilă şi energetică din ţările din Golf, precum şi activităţile care ameninţă siguranţa navigaţiei în Strâmtoarea Ormuz".
În cadrul acestei convorbiri, care a avut loc cu două zile înainte ca prim-ministrul japonez Sanae Takaichi să înceapă o vizită în SUA, Motegi şi Rubio au convenit să "colaboreze îndeaproape pentru a se asigura" că această ocazie "va constitui o nouă oportunitate de a demonstra puterea neclintită a alianţei" dintre Tokyo şi Washington.
Pe de altă parte, ministrul sud-coreean de externe a transmis condoleanţe Washingtonului pentru pierderile umane suferite în conflictul din Orientul Mijlociu şi a mulţumit de asemenea pentru "cooperarea intensă a SUA în evacuarea în siguranţă a cetăţenilor sud-coreeni" din ţările Golfului în momentul izbucnirii războiului.
Asociația Bulgară a Hotelierilor și Restaurantelor (BHRA) a anunțat că turiștii israelieni anulează în masă rezervările pe litoralul de nord al Mării Negre și la Bansko, din cauza incertitudinii zborurilor și a dificultăților de călătorie. Cele mai afectate sunt rezervările pentru perioadele apropiate. În același timp, turiștii străini își prelungesc șederea, au precizat reprezentanții BHRA. Industria turismului sugerează că speră la unele compensații din partea statului, avertizând că, în caz contrar, ar putea urma concedieri și o creștere a șomajului.
Hotelierii greci se confruntă cu probleme similare și raportează anulări masive de rezervări din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Creșterea prețurilor la combustibil a dus și la scumpirea biletelor pentru transportul maritim, potrivit Sega.
Proprietarii de hoteluri din Grecia spun că își pierd turiștii tradiționali din Israel și Statele Unite, care renunță la vacanțele și excursiile planificate din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Președintele asociației din domeniu, Tsiklakidis, a declarat că, dacă războiul continuă, până în luna mai pierderile pentru turismul grec ar putea deveni uriașe.
Scăderea numărului de turiști este cauzată în principal de creșterea prețurilor la combustibil și transport. Tarifele pentru feriboturi au crescut cu 10%, iar costurile pentru transportul cu autobuzul – atât urban, cât și interurban – au urcat și ele. Companiile aeriene garantează menținerea numărului de zboruri în sezonul turistic, însă la prețuri mai ridicate.
Pe fondul acestor vești proaste, mulți turiști se reorientează către destinații mai apropiate.
În același timp, există și o tendință inversă: tot mai mulți turiști renunță la vacanțele din Egipt și Turcia și aleg insulele grecești. De exemplu, mica insulă Alonissos a devenit o destinație foarte populară pentru turiștii britanici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Accident Snagov. O mașină ca a lui Mihai costă și peste 100.000 euro. O investiție de 800 de lei i-ar fi putut salva viața
de Anca Murgoci
Adevărul incomod și dur despre cazul Mihai, tânărul de 20 de ani care s-a izbit de un copac în Pădurea Snagov, în prima zi de Paște
de Anca Murgoci
