De la Katmandu la Lima, tinerii din Generația Z ies din lumea digitală și ocupă străzile, cerând reforme, dreptate socială și răspunderea guvernelor.

Tinerii din Generația Z ies în stradă pe toate continentele, din Katmandu până în Lima, pentru a-și exprima nemulțumirea față de inegalitățile economice, corupție și marginalizarea socială. Ei cer schimbări rapide, tragerea la răspundere a celor responsabili pentru crizele economice și, în unele cazuri, chiar înlocuirea guvernelor, notează CNN.

De o săptămână, orașele din Maroc sunt animate de proteste sub sloganul „GenZ 212”, unde „212” reprezintă prefixul internațional al țării. Participanții, majoritatea studenți sau tineri absolvenți șomeri, cer reforme urgente în sănătate, educație și protecție socială, subliniind că autoritățile prioritizează investițiile de miliarde de dolari pentru găzduirea Cupei Mondiale din 2030, în locul nevoilor cetățenilor.

Șomajul tinerilor în Maroc depășește 36%, iar doar unul din cinci absolvenți de facultate își găsește un loc de muncă. În timp ce stadioanele și hotelurile de lux se ridică, spitalele sunt suprasolicitate, iar unitățile din zonele rurale sunt cronic subfinanțate. Confruntările cu forțele de ordine au dus deja la trei decese și sute de răniți.

Mișcările Generației Z se extind și pe alte continente

Mișcările Generației Z se extind și pe alte continente. În Peru, tinerii din Lima protestează față de corupție, violență și criminalitate în creștere sub statul condus de președinta Dina Boluarte. În Madagascar, manifestațiile adună tinerii împotriva sărăciei extreme și a lipsei de oportunități.

În Nepal, protestele au atins un nivel tragic: cel puțin 51 de persoane au murit după ce guvernul a blocat accesul la Facebook, X și Youtube, declanșând revolte violente care au dus la prăbușirea cabinetului. Acestea au fost cele mai sângeroase proteste de la abolirea monarhiei în 2008.

"Cei din această generație simt că intereselor lor nu sunt deloc luate în seamă"

Bart Cammaerts, profesor de politică și comunicare la London School of Economics, subliniază că Generația Z a crescut în umbra crizei financiare din 2008 și a trecut prin multiple crize politice, pandemii și schimbări climatice, toate accentuând sentimentul de neputință: „Cei din această generație simt că intereselor lor nu sunt deloc luate în seamă.”

În plus, creșterea mișcărilor autoritare și xenofobe intensifică furia tinerilor, care dispun însă de instrumente digitale extrem de eficiente pentru mobilizare și coordonare. Platformele sociale precum TikTok, Discord sau Telegram permit planificarea în timp real a protestelor și distribuirea rapidă a informațiilor, creând simboluri virale care unifică mișcările globale sub aceeași identitate.

„Întreaga infrastructură online facilitează aceste acțiuni”, explică Cammaerts. „Și când fac asta, nu mai este doar un protest al Generației Z, ci se transformă într-o mișcare socială mai amplă”, potrivit CNN.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News