Profesor la Cambridge: Există mai multă libertate la Bucureşti decât la noi

Loredana Brumă / 26 noi 2019 / 18:47 Salveaza PDF Comentarii
Universitatea Politehnică Bucureşti. foto: UPB.ro
Universitatea Politehnică Bucureşti. foto: UPB.ro

Invitat la o conferinţă în Bucureşti, Dr. Radomir Tylecote spune că există mai multă libertate intelectuală în Bucureşte decât la Cambridge. El a ajuns la această concluzie după ce a participat la o conferinţă care a marcat aniversarea căderea comunismului. 

Profesorul a făcut o comparaţie între conferinţa la care a participat la Bucureşti şi altele de la Cambridge. 

" 'Poți vorbi despre orice îți place', a spus Radu, un tânăr român când m-a invitat la o conferință în București.

Cel care urma să aibă discursul principal, un federalist german, plănuia să vobească despre cazul clasic al liberalului pentru UE, din care m-am inspirat eu. Am decis să vorbesc despre „Cazul liberalului clasic împotriva UE".

Aveam emoţii când i-am spus lui Radu despre ce vreau să vorbesc. În urmă cu treizeci de ani, românii au fost conduşi de un bărbat de care se temeau toţi. Oare temerile de a-i critica pe cei puternici mor greu la București? Am așteptat explicația şi mă aşteptam ca prelegerea mea să fie anulată, însă a venit răspunsul:  „Excelent!", a răspuns Radu. „Este exact ceea ce avem nevoie."

O săptămână mai târziu, mă pregăteam să vorbesc cu studenţii de la Cambridge și am sugerat același subiect. Numai că de această dată am primit un alt răspuns:  „Problema este că noi căutăm ceva mai mult mainstream. Asta este mainstream?, ceva ce este în linii mari punctul de vedere a 52% din populația Regatului Unit! Mi s-a răspuns că au avut la un moment dat un vorbitor pro-Brexit și totul a devenit un pic incomod, un pic... controversat. "Idei controversate? La o universitate? Ce mai urmează?", se întreabă sarcastic Dr. Radomir Tylecote.

Ce s-a întâmplat la conferinţa din România

 

 "În România, ne-am reunit cu toții într-un hotel din București. Principalul vorbitor, federalistul german și-a început discursul: Kant, pacea perpetuă, fraternitatea Europei ca în vremurile bune ale Sfântului Imperiu Roman. El a fost întrebat cum asociază această viziune cu deranjul care este astăzi în UE.  „Trebuie să strivim aceste state naționale, așa este", a spus el vesel. El şi-a încheiat cu o mică înfloritură, explicând cum „în aceste zile, în cadrul sistemului UE, Bratislava este, de exemplu, un mare oraș german, adică european,". Au fost râsete nervoase şi aplauze politicoase.  

Știam că nu pot concura cu lucrurile filozofice și trebuie să recunosc că pacea perpetuă părea ispititoare. Așa că am explicat modul în care UE face legi, ce face de fapt. Un Parlament care nu poate propune legi ce provin de fapt de la parlamentari care nu sunt aleși direct, comisii secrete ce împiedică o legislația transparentă etc. Mi-am terminat discursul care a ţinut aproximativ o oră. 

Apoi, dintr-o dată, toată lumea părea să aibă câte o întrebare de factură analitică dar care a trezit şi buna dispoziție. A fost o discuţie inteligentă, stimulantă.

Am susținut de mult teoria că experiența comunismului în Europa de Est a inoculat astăzi aceste țări împotriva socialismului. Nu este vorba că am romantizat acești foști sateliți sovietici. Elitele lor politice sunt adesea incorecte. Mulți dintre cetățenii lor vor aștepta probabil zeci de ani înainte de a primi o alegere cu privire la aderarea la UE. 

Studenții din București făceau ceea ce se presupune că trebuie să facă studenții: ascultau fiecare argumentare. Există însă o altă boală care îi afectează pe mulţi dintre studenții noștri: se plictisesc repede.  

În Cambridge există un eșec continuu de a susține libera exprimare. În universitățile britanice de acum, nu puteți vorbi despre anumite subiecte".

Sursa articol: blog.spectator.co.uk

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25